Basic HTML Version
246
Patriarhi ¸si profe¸ti
pe solul S˘au. Ie¸sind afar˘a din cetate, Moise „¸si-a ridicat mâinile
spre Domnul, tunetele ¸si piatra au încetat ¸si n-a mai c˘azut ploaie pe
p˘amânt“ (
Ver 33
). Dar de-abia ¸si-a revenit împ˘aratul din spaim˘a ¸si
inima lui s-a întors la stric˘aciunea sa de mai înainte.
Atunci Domnul i-a spus lui Moise: „Du-te la Faraon, c˘aci i-am
împietrit inima lui ¸si a slujitorilor lui, ca s˘a fac semnele Mele în
mijlocul lor, ¸si ca s˘a istorise¸sti fiului t˘au ¸si fiului fiului t˘au cum
M-am purtat cu egiptenii ¸si ce semne am f˘acut în mijlocul lor. ¸Si
ve¸ti cunoa¸ste c˘a Eu sunt Domnul“ (
Exodul 10, 1-2
). Dumnezeu θsi
manifesta puterea, pentru a înt˘ari credin¸ta lui Israel în El, ca singurul
Dumnezeu viu ¸si adev˘arat. El avea s˘a dea o dovad˘a de net˘ag˘aduit cu
privire la deosebirea pe care El o f˘acea între ei ¸si egipteni ¸si toat˘a
na¸tiunea avea s˘a ¸stie c˘a evreii, pe care ei i-au dispre¸tuit ¸si prigonit,
erau sub protec¸tia Dumnezeului cerurilor.
Moise l-a avertizat pe monarh c˘a, dac˘a va r˘amâne mai departe
în înc˘ap˘a¸tânarea sa, avea s˘a fie trimis˘a o plag˘a a l˘acustelor, l˘acuste
care vor acoperi fa¸ta p˘amântului ¸si vor devora toat˘a verdea¸ta ce mai
r˘am˘asese; ele vor umple casele, chiar ¸si palatul; va fi o asemenea
urgie cum „p˘arin¸tii t˘ai ¸si p˘arin¸tii p˘arin¸tilor t˘ai n-au v˘azut a¸sa ceva de
când sunt ei pe p˘amânt, pân˘a în ziua de azi“ (
Ver 6
).
[271]
Sfetnicii lui faraon au r˘amas însp˘aimânta¸ti. Na¸tiunea suferise o
mare pierdere prin moartea animalelor lor. Mul¸ti oameni fuseser˘a
uci¸si de grindin˘a. P˘adurile erau distruse, iar recolta nimicit˘a. Ei
pierdeau repede tot ce câ¸stigaser˘a prin munca evreilor. ¸tara întreag˘a
era amenin¸tat˘a de foamete. Prin¸tii ¸si curtenii f˘aceau presiuni asupra
împ˘aratului ¸si au întrebat mânio¸si: „Pân˘a când are s˘a fie omul acesta
o pacoste pentru noi? Las˘a pe oamenii ace¸stia s˘a plece, ¸si s˘a slujeasc˘a
Domnului, Dumnezeului lor. Tot nu vezi c˘a piere Egiptul?“ (
Ver 7
).
Moise ¸si Aaron au fost din nou chema¸ti ¸si monarhul le-a spus:
„Duce¸ti-v˘a ¸si sluji¸ti Domnului, Dumnezeului vostru. Care ¸si cine
sunt cei ce vor merge?“ (
Ver 8
).
R˘aspunsul a fost: „Vom merge cu copiii ¸si cu b˘atrânii no¸stri,
cu fiii ¸si fiicele noastre, cu oile ¸si boii no¸stri, c˘aci avem s˘a ¸tinem o
s˘arb˘atoare în cinstea Domnului“ (
Ver 9
).
Împ˘aratul s-a umplut de mânie. „«A¸sa s˘a fie Domnul cu voi»,
strig˘a el, «cum v˘a voi l˘asa eu s˘a pleca¸ti, pe voi ¸si pe copiii vo¸stri!
Lua¸ti seama, c˘aci este r˘au ce ave¸ti de gând s˘a face¸ti. Nu, nu; ci
duce¸ti-v˘a voi, b˘arba¸tii, ¸si sluji¸ti Domnului, c˘aci a¸sa a¸ti cerut». ¸Si i-au