Page 251 - Patriarhi

Basic HTML Version

Pl ˘agile asupra Egiptului
247
izgonit dinaintea lui Faraon“ (
Ver 10-11
). Faraon se str˘aduise s˘a-i
nimiceasc˘a pe izraeli¸ti printr-o munc˘a grea, dar acum el pretindea
c˘a este foarte interesat de buna lor stare ¸si c˘a i se rupe inima dup˘a
pruncii lor. Adev˘aratul lui scop era acela de a ¸tine ca ostatici femeile
¸si copiii, pân˘a la întoarcerea b˘arba¸tilor.
Moise ¸si-a întins acum toiagul peste ¸tara Egiptului ¸si a f˘acut s˘a
sufle un vânt dinspre r˘as˘arit, care a adus l˘acuste. „Erau în num˘ar atât
de mare, cum nu mai fusese ¸si nu va mai fi un astfel de roi de l˘acuste“
(
Ver 14
). Ele au umplut cerul, pân˘a când ¸tara s-a întunecat, ¸si au
mâncat toat˘a iarba care mai r˘am˘asese. Faraon a trimis în grab˘a dup˘a
profe¸ti ¸si le-a zis: „Am p˘ac˘atuit împotriva Domnului, Dumnezeului
vostru ¸si împotriva voastr˘a. Dar iart˘a-mi p˘acatul numai de data
aceasta; ¸si ruga¸ti pe Domnul, Dumnezeul vostru, s˘a dep˘arteze de la
mine urgia aceasta de moarte“ (
Ver 16-17
). Ei au f˘acut a¸sa ¸si un vânt
puternic de la apus a luat l˘acustele ¸si le-a dus în Marea Ro¸sie. Dar
împ˘aratul a st˘aruit mai departe în hot˘arârea lui înc˘ap˘a¸tânat˘a.
Locuitorii Egiptului ajunseser˘a la disperare. Nenorocirile care
se ab˘atuser˘a asupra lor p˘areau a fi peste puterile lor de a mai suporta
¸si erau plini de groaz˘a pentru cele ce urmau s˘a vin˘a. Na¸tiunea se
închinase la faraon ca la un reprezentant al zeului lor, dar mul¸ti
[272]
erau acum convin¸si c˘a el se împotrive¸ste Unuia care f˘acea din toate
for¸tele naturii slujitori ai voii Sale. Sclavii evrei, ap˘ara¸ti într-un
mod miraculos, deveneau încrez˘atori în eliberare. St˘apânii lor nu
îndr˘azneau s˘a-i mai chinuiasc˘a ca înainte. În toat˘a ¸tara Egiptului era
o team˘a ascuns˘a c˘a neamul ¸tinut pân˘a atunci în sclavie se va ridica
¸si va r˘azbuna nedrept˘a¸tile f˘acute. Pretutindeni oamenii se întrebau:
ce va urma?
Deodat˘a un întuneric s-a l˘asat asupra ¸t˘arii, un întuneric atât de
des ¸si de negru, încât p˘area c˘a „se poate pip˘ai“. Nu numai c˘a oamenii
erau lipsi¸ti de lumin˘a, dar atmosfera era foarte ap˘as˘atoare, a¸sa încât
era greu de respirat. „Nici nu se vedeau unii pe al¸tii, ¸si nimeni nu s-a
sculat de la locul lui timp de trei zile. Dar în locurile unde locuiau
to¸ti copiii lui Israel era lumin˘a“ (
Ver 23
). La egipteni, soarele ¸si luna
erau obiecte ale închin˘arii; în acest întuneric misterios, atât poporul,
cât ¸si zeii lui erau lovi¸ti deopotriv˘a de puterea care luase în ap˘arare
cauza sclavilor.3 Cu toate acestea, oricât de groaznic˘a a fost, aceast˘a
judecat˘a era o dovad˘a a în¸telegerii lui Dumnezeu, ar˘atând faptul c˘a
El nu Se compl˘acea în a nimici. El voia s˘a-i dea poporului timp