Basic HTML Version
252
Patriarhi ¸si profe¸ti
spuse, El a zis: „Cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh ¸si via¸t˘a“
(
Ver 63
). Isus
[278]
a primit Legea Tat˘alui S˘au, a tr˘ait în via¸ta Sa de fiecare zi princi-
piile ei, a dat pe fa¸t˘a spiritul ei ¸si a ar˘atat puterea ei binef˘ac˘atoare
asupra inimii. Ioan spune: „ ¸Si Cuvântul S-a f˘acut trup ¸si a locuit
printre noi, plin de har ¸si de adev˘ar. ¸Si noi am privit slava Lui, o
slav˘a întocmai ca slava singurului n˘ascut din Tat˘al“ (
Ioan 1, 14
).
Urma¸sii lui Hristos trebuie s˘a fie p˘arta¸si ai experien¸tei Lui. Ei trebuie
s˘a primeasc˘a ¸si s˘a asimileze Cuvântul lui Dumnezeu, a¸sa încât el
s˘a ajung˘a for¸ta motrice a vie¸tii ¸si ac¸tiunilor lor. Prin puterea lui
Hristos ei trebuie s˘a fie schimba¸ti spre a ajunge asemenea Lui ¸si a
reflecta însu¸sirile dumnezeie¸sti. Ei trebuie s˘a m˘anânce carnea ¸si s˘a
bea sângele Fiului lui Dumnezeu sau, dac˘a nu, n-au via¸t˘a în ei în¸si¸si.
Spiritul ¸si lucrarea lui Hristos trebuie s˘a devin˘a spiritul ¸si lucrarea
ucenicilor S˘ai.
Mielul trebuia mâncat cu ierburi amare, ca o amintire a trecutu-
lui, a am˘ar˘aciunii robiei în Egipt. La fel, când ne hr˘anim din Hristos,
trebuie s˘a facem lucrul acesta cu inima zdrobit˘a, din cauza p˘acate-
lor noastre. Folosirea azimilor avea, de asemenea, o însemn˘atate.
Aceast˘a însemn˘atate este cuprins˘a în mod expres în legea serb˘arii
Pa¸stelui, p˘azit˘a cu stricte¸te de c˘atre evrei în practicile lor, astfel încât
nici un fel de aluat s˘a nu se g˘aseasc˘a în casele lor în timpul acestei
s˘arb˘atori. Tot astfel aluatul p˘acatului trebuie s˘a fie îndep˘artat de la
to¸ti aceia care vor s˘a primeasc˘a via¸ta ¸si hrana de la Hristos. De aceea
Pavel scrie bisericii din Corint: „M˘atura¸ti aluatul cel vechi, ca s˘a fi¸ti
o pl˘am˘adeal˘a nou˘a, cum ¸si sunte¸ti, f˘ar˘a aluat; c˘aci Hristos, Pa¸stele
noastre, a fost jertfit. S˘a pr˘aznuim dar praznicul acesta nu cu un aluat
vechi, nici cu un aluat de r˘autate ¸si viclenie, ci cu azimile cur˘a¸tiei ¸si
adev˘arului“ (
1 Corinteni 5, 7-8
).
Înainte de a ob¸tine libertatea, robii trebuia s˘a-¸si dovedeasc˘a
credin¸ta în marea eliberare care era gata s˘a se înf˘aptuiasc˘a. Semnul
sângelui trebuia pus pe casele lor ¸si trebuia ca ei s˘a se separe, ei
¸si familiile lor, de egipteni ¸si s˘a se strâng˘a în˘auntrul caselor lor.
Dac˘a izraeli¸tii ar fi nesocotit în vreo privin¸t˘a oarecare vreuna din
îndrum˘arile primite, dac˘a ar fi neglijat s˘a-¸si separe copiii de egipteni,
dac˘a ar fi junghiat mielul, dar n-ar fi uns stâlpii u¸sii cu sânge, sau
dac˘a vreunul dintre ei ar fi ie¸sit din cas˘a, n-ar mai fi fost în siguran¸t˘a.
S-ar fi putut ca în sinceritatea inimii lor s˘a fi crezut c˘a au f˘acut tot