Basic HTML Version
Pa¸stele
253
ce era necesar, dar sinceritatea lor nu i-ar fi izb˘avit. To¸ti aceia care
nu aveau s˘a ia seama la îndrum˘arile Domnului aveau s˘a-l piard˘a pe
întâiul lor n˘ascut, lovit de mâna îngerului pierz˘ator.
[279]
Prin ascultare, poporul trebuia s˘a dea dovad˘a de credin¸t˘a. Tot
astfel, to¸ti aceia care n˘ad˘ajduiesc s˘a fie salva¸ti prin meritele sângelui
lui Hristos î¸si vor da seama c˘a ¸si ei în¸si¸si au de f˘acut ceva, pentru
a-¸si asigura mântuirea. În timp ce numai Hristos, numai El singur,
ne poate r˘ascump˘ara de sub pedeapsa neascult˘arii, noi trebuie s˘a ne
întoarcem de la p˘acat, la ascultare. Omul trebuie s˘a fie mântuit prin
credin¸t˘a, ¸si nu prin fapte; cu toate acestea, credin¸ta sa trebuie s˘a fie
dovedit˘a prin faptele sale. Dumnezeu L-a dat pe Fiul S˘au s˘a moar˘a
ca isp˘a¸sire pentru p˘acat. El a f˘acut cunoscut lumina adev˘arului,
calea vie¸tii, El a dat mijloacele ajut˘atoare, rânduieli ¸si privilegii;
acum, omul trebuie s˘a coopereze cu aceste instrumente salvatoare;
el trebuie s˘a aprecieze ¸si s˘a foloseasc˘a ajutoarele pe care Dumnezeu
i le-a pus la dispozi¸tie — s˘a cread˘a ¸si s˘a asculte de toate cerin¸tele
dumnezeie¸sti.
Dup˘a ce Moise i-a f˘acut cunoscut lui Israel m˘asurile luate de
Dumnezeu pentru eliberarea lui, „poporul s-a plecat ¸si s-a închinat
pân˘a la p˘amânt“ (
Exodul 12, 27
). Fericita n˘adejde a eliber˘arii, în-
sp˘aimânt˘atoarea cunoa¸stere a faptului c˘a persecutorii lor aveau s˘a
fie f˘ar˘a întârziere pedepsi¸ti, grijile ¸si ostenelile datorate plec˘arii lor
precipitate — toate au fost acoperite pentru un timp de recuno¸stin¸ta
fa¸t˘a de bunul lor Salvator. Mul¸ti dintre egipteni fuseser˘a condu¸si la
recunoa¸sterea Dumnezeului evreilor ¸si ace¸stia f˘aceau acum rug˘amin-
tea de a li se permite s˘a g˘aseasc˘a ad˘apost în casele izraeli¸tilor, când
îngerul pierz˘ator avea s˘a treac˘a prin ¸tar˘a. Ei au fost primi¸ti cu bucu-
rie. Ace¸stia au f˘ag˘aduit ca de aici înainte s˘a slujeasc˘a Dumnezeului
lui Iacov ¸si s˘a plece din Egipt o dat˘a cu poporul S˘au.
Izraeli¸tii au ascultat de îndrum˘arile pe care Dumnezeu le d˘aduse.
Grabnic ¸si în tain˘a, ei au f˘acut preg˘atirile pentru plecare. Familiile
lor s-au adunat laolalt˘a, mielul pascal a fost junghiat, carnea fript˘a la
foc, azimile ¸si ierburile amare preg˘atite. Tat˘al, ca preot al familiei, a
stropit sângele pe stâlpii casei ¸si apoi s-a al˘aturat familiei, în˘auntrul
casei. În grab˘a ¸si în t˘acere mielul pascal a fost mâncat. Cuprins de o
team˘a sfânt˘a, poporul s-a rugat ¸si a vegheat; inima întâilor n˘ascu¸ti, de
la b˘arbatul cel puternic ¸si pân˘a la copilul cel mic, b˘atea cu o team˘a ce
nu se poate exprima în cuvinte. Ta¸ti ¸si mame îl strângeau în bra¸te pe