Basic HTML Version
Vr˘ajm˘a¸sia lui Satana împotriva Legii
311
încoace. În timpul robiei din Egipt, izraeli¸tii au fost for¸ta¸ti de su-
praveghetorii lor s˘a calce Sabatul ¸si, în mare m˘asur˘a, au pierdut
con¸stien¸ta sfin¸teniei lui. Când Legea a fost proclamat˘a pe Sinai,
primele cuvinte ale poruncii a patra au fost: „Adu-¸ti aminte de ziua
de odihn˘a, ca s-o sfin¸te¸sti“, ar˘atând c˘a Sabatul nu a fost instituit
atunci, ci suntem îndruma¸ti înapoi, la originea lui, la crea¸tiune. Pen-
tru a-L ¸sterge pe Dumnezeu din mintea oamenilor, Satana tinde s˘a
nimiceasc˘a acest mare monument de aducere aminte. Dac˘a oamenii
ajung s˘a-L uite pe Creatorul lor, atunci nu vor mai face nici un efort
pentru a rezista puterii r˘aului ¸si Satana este sigur de prada sa.
[337]
Vr˘ajm˘a¸sia lui Satana împotriva Legii lui Dumnezeu l-a f˘acut s˘a
se r˘azboiasc˘a cu fiecare porunc˘a a Decalogului. Principiul dragostei
filiale ¸si al ascult˘arii este strâns legat de marele principiu al iubirii, al
credincio¸siei fa¸t˘a de Dumnezeu, Tat˘al tuturor. Nesocotirea autorit˘a¸tii
p˘arinte¸sti va duce curând la nesocotirea autorit˘a¸tii lui Dumnezeu. De
aici ¸si eforturile lui Satana de a sl˘abi obligativitatea fa¸t˘a de porunca
a cincea. Printre popoarele p˘agâne, principiul cuprins în aceast˘a
porunc˘a este foarte pu¸tin respectat. La multe popoare, p˘arin¸tii erau
abandona¸ti sau da¸ti mor¸tii de îndat˘a ce vârsta îi f˘acea neputincio¸si
de a se mai îngriji de nevoile lor personale. În familie, mama era
tratat˘a cu foarte pu¸tin respect ¸si, la moartea so¸tului ei, era obligat˘a
s˘a se supun˘a autorit˘a¸tii fiului mai mare. Ascultarea filial˘a a fost
legiferat˘a de Moise, dar, pe m˘asur˘a de poporul Israel se îndep˘arta de
Dumnezeu, porunca a cincea, ca ¸si altele, a ajuns s˘a fie nesocotit˘a.
Satana a fost „de la început un uciga¸s“ (
Ioan 8, 44
) ¸si, de îndat˘a
ce a ob¸tinut puterea asupra neamului omenesc, nu numai c˘a i-a
îndemnat pe oameni s˘a se urasc˘a ¸si s˘a se ucid˘a unul pe altul, dar,
sfidând cu ¸si mai mult˘a îndr˘azneal˘a autoritatea lui Dumnezeu, ei au
f˘acut din c˘alcarea poruncii a ¸sasea o parte a religiei lor.
Prin concep¸tii pervertite cu privire la atributele divine, na¸tiunile
p˘agâne au fost f˘acute s˘a cread˘a c˘a erau necesare sacrificiile ome-
ne¸sti pentru a ob¸tine favoarea zeilor. Cele mai teribile cruzimi au
fost s˘avâr¸site sub diferite forme de idolatrie. Printre acestea era ¸si
practica trecerii copiilor prin foc înaintea zeilor. Când unul dintre ei
sc˘apa nev˘at˘amat din aceast˘a încercare, oamenii credeau c˘a jertfele
lor au fost primite; unul ca acesta, considerat ca fiind în mod deosebit
favorizat de zei, era înc˘arcat de privilegii ¸si ¸tinut din acel moment în
mare cinste; ¸si, oricât de mari ¸si grave ar fi fost crimele s˘avâr¸site de