Page 410 - Patriarhi

Basic HTML Version

406
Patriarhi ¸si profe¸ti
Dac˘a ne încredem pe deplin în Dumnezeu, dac˘a ne încredem în
meritele Domnului Isus ca într-un Mântuitor ce iart˘a p˘acatele, vom
primi tot ajutorul pe care-l c˘aut˘am. Nimeni s˘a nu priveasc˘a la sine,
ca ¸si cum ar avea puterea s˘a se mântuiasc˘a singur. Domnul Hristos
a murit pentru noi, pentru c˘a noi eram lipsi¸ti de puterea de a face
aceasta. În El este n˘adejdea noastr˘a, îndrept˘a¸tirea ¸si neprih˘anirea
noastr˘a. Când ne vedem p˘ac˘ato¸senia, s˘a nu ne descuraj˘am ¸si s˘a nu ne
temem ca ¸si când n-am avea Mântuitor sau ca ¸si cum El nu ar avea
fa¸t˘a de noi gânduri de îndurare. Chiar acum El ne invit˘a s˘a venim la
El în neputin¸ta noastr˘a, pentru a fi mântui¸ti.
[432]
Mul¸ti izraeli¸ti nu vedeau nici un ajutor în mijlocul rânduit pentru
ei de Dumnezeu. Mor¸tii ¸si muribunzii z˘aceau de jur împrejurul lor ¸si
¸stiau c˘a f˘ar˘a ajutor ceresc pieirea este sigur˘a; dar ei au continuat s˘a se
plâng˘a de r˘anile, durerile ¸si moartea lor sigur˘a, pân˘a li s-a dus puterea
¸si ochii li s-au în¸tepenit, în timp ce ar fi putut s˘a fie vindeca¸ti într-o
clip˘a. Dac˘a suntem con¸stien¸ti de trebuin¸tele noastre, nu trebuie s˘a
irosim puterile, plângându-ne de ele. Dac˘a ne d˘am seama de starea
noastr˘a dezn˘ad˘ajduit˘a f˘ar˘a Domnul Hristos, nu trebuie s˘a ced˘am
descuraj˘arii, ci s˘a ne încredem în meritele unui Mântuitor r˘astignit
¸si înviat. Prive¸ste ¸si tr˘aie¸ste! Domnul Isus ¸Si-a dat cuvântul. El îi
va mântui pe to¸ti câ¸ti vin la El. Chiar dac˘a milioane de suflete care
au nevoie s˘a fie vindecate vor respinge mila Sa, nici unul dintre cei
care se încred în meritele Sale nu va fi l˘asat s˘a piar˘a.
Mul¸ti nu vor s˘a-L primeasc˘a pe Domnul Hristos pân˘a nu li se
l˘amure¸ste toat˘a taina planului de mântuire. Ei refuz˘a privirea prin
credin¸t˘a, de¸si v˘ad c˘a mii privesc ¸si simt eficacitatea privirii la crucea
Domnului Hristos. Mul¸ti r˘at˘acesc prin labirintul filosofiei, pentru
a c˘auta temeiuri ¸si dovezi pe care niciodat˘a nu le vor afla, în timp
ce leap˘ad˘a dovezile pe care Dumnezeu a avut pl˘acerea s˘a le dea.
Ei refuz˘a s˘a tr˘aiasc˘a în lumina Soarelui neprih˘anirii pân˘a nu li se
l˘amure¸ste de ce lumineaz˘a. To¸ti aceia care st˘aruiesc pe calea aceasta
nu vor ajunge niciodat˘a la cuno¸stin¸ta adev˘arului. Dumnezeu nu
va da niciodat˘a la o parte orice motiv de îndoial˘a. El d˘a dovezi
îndestul˘atoare pe care s˘a ne putem sprijini credin¸ta, ¸si, dac˘a nu le
primim pe acestea, sufletul r˘amâne în întuneric. Dac˘a aceia care erau
mu¸sca¸ti de ¸serpi ar fi stat s˘a se îndoiasc˘a ¸si s˘a pun˘a întreb˘ari înainte
de a consim¸ti s˘a priveasc˘a, ar fi pierit. Este datoria noastr˘a ca mai
întâi s˘a privim ¸si numai dup˘a aceea privirea credin¸tei ne va da via¸t˘a.
[433]