Basic HTML Version
Moartea lui Moise
445
verzi întinse, str˘alucind de flori ¸si bel¸sug; erau aici palmieri tropi-
cali, lanuri unduioase de grâu ¸si orz, v˘ai însorite, în care cântecul
p˘as˘arelelor se îngâna cu murmurul pâraielor, ora¸se m˘are¸te ¸si gr˘adini
bogate, lacuri pline de bog˘a¸tii ca marea, cirezi ce p˘a¸steau pe colinele
dealurilor, iar prin cr˘ap˘aturile stâncilor, comorile albinelor s˘albatice.
Era cu adev˘arat un p˘amânt a¸sa cum îl descrisese Moise lui Israel sub
puterea Duhului lui Dumnezeu: binecuvântat cu „cel mai bun dar al
[473]
[474]
[475]
cerului, roua, cele mai bune ape care sunt jos, cele mai bune roade
ale soarelui, ... cele mai bune roade de pe dealurile ve¸snice, cele mai
bune roade ale p˘amântului ¸si tot ce cuprinde el“ (
Deuteronom 33,
13-16
).
Moise a v˘azut cum Israel s-a a¸sezat în Canaan, cum fiecare
semin¸tie a ajuns s˘a locuiasc˘a în teritoriul ei. Privind mai departe la
cele ce se vor petrece cu ei dup˘a a¸sezarea în ¸tara f˘ag˘aduin¸tei, i-a fost
înf˘a¸ti¸sat˘a lunga ¸si trista istorie a apostaziei ¸si a pedepsei lor. A v˘azut
cum sunt împr˘a¸stia¸ti printre neamuri din cauza p˘acatelor lor, cum
s-a dep˘artat de la ei slava lui Israel, a v˘azut ora¸sul lor cel frumos
pref˘acut în ruin˘a, iar pe locuitorii lui du¸si în robie, în ¸t˘ari str˘aine. I-a
v˘azut cum au fost adu¸si din nou în ¸tara p˘arin¸tilor lor ¸si cum, în cele
din urm˘a, au ajuns sub st˘apânirea Romei.
I-a fost îng˘aduit s˘a priveasc˘a în veacurile viitoare ¸si s˘a vad˘a întâia
venire a Mântuitorului. L-a v˘azut pe Domnul ca prunc în Betleem,
a auzit glasul corurilor îngere¸sti izbucnind în imn vesel de laud˘a,
vestind slav˘a lui Dumnezeu ¸si pace pe p˘amânt. A v˘azut steaua de
pe cer care îi îndruma pe magii din r˘as˘arit c˘atre Isus ¸si o lumin˘a vie
a str˘alucit pe fa¸ta lui când s-a gândit la cuvintele profe¸tiei: „O stea
r˘asare din Iacov, ¸si un toiag de cârmuire se ridic˘a din Israel“ (
Numeri
24, 17
). A v˘azut via¸ta umil˘a a Domnului Hristos în Nazaret, lucrarea
Lui plin˘a de iubire ¸si mil˘a, cum ¸si vindec˘arile Lui ¸si felul cum a fost
lep˘adat de na¸tiunea semea¸t˘a ¸si necredincioas˘a. Uimit, a ascultat la
felul l˘aud˘aros în care oamenii pream˘areau Legea lui Dumnezeu, în
timp ce Îl dispre¸tuiau ¸si Îl lep˘adau pe Acela prin care s-a dat Legea.
L-a v˘azut pe Domnul Isus pe Muntele M˘aslinilor cum, plângând, θsi
lua r˘amas bun de la cetatea Lui iubit˘a. Când a v˘azut cea din urm˘a
lep˘adare a acestui popor atât de mult binecuvântat de Dumnezeu, a
acestui popor pentru care el lucrase, se rugase ¸si se jertfise, pentru
care foarte bucuros ar fi fost gata s˘a lase chiar s˘a-i fie ¸sters numele
din cartea vie¸tii, când a auzit cuvintele acelea grozave: „Iat˘a c˘a vi