Page 450 - Patriarhi

Basic HTML Version

446
Patriarhi ¸si profe¸ti
se las˘a casa pustie“ (
Matei 23, 38
), inima lui Moise a sângerat de
durere ¸si lacrimi grele au izvorât din ochii lui, lacrimi de mil˘a pentru
durerea Fiului lui Dumnezeu.
L-a privit pe Mântuitorul pân˘a în Ghetsemani ¸si a v˘azut chinul
Lui sufletesc din gr˘adin˘a, vânzarea, batjocura ¸si chinul, apoi r˘astig-
nirea pe cruce. Moise a v˘azut c˘a a¸sa cum el în˘al¸tase ¸sarpele în pustie,
tot astfel trebuia s˘a fie în˘al¸tat ¸si Fiul lui Dumnezeu, pentru ca to¸ti
aceia care cred în El „s˘a nu piar˘a, ci s˘a aib˘a via¸ta ve¸snic˘a“ (
Ioan 3,
[476]
15
). Inima lui Moise a fost cuprins˘a de durere, de indignare ¸si de
spaim˘a când a v˘azut batjocura ¸si ura satanic˘a pe care o manifesta
na¸tiunea iudaic˘a fa¸t˘a de Mântuitorul, fa¸t˘a de Îngerul cel puternic
care mersese înaintea str˘amo¸silor lor. El a auzit strig˘atul de moarte
al Domnului Hristos: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce
M-ai p˘ar˘asit?“ (
Marcu 15, 34
). L-a v˘azut cum z˘acea în mormântul
cel nou al lui Iosif. Întunericul dezn˘adejdii f˘ar˘a de sfâr¸sit p˘area c˘a
înconjoar˘a lumea. Dar, privind din nou, L-a v˘azut ie¸sind biruitor
¸si în˘al¸tându-Se la cer înso¸tit de îngerii adoratori, luând cu Sine o
mul¸time de captivi. El a v˘azut cum se deschid por¸tile str˘alucitoare
pentru a-L primi ¸si cum oastea cerului θsi salut˘a cu cânt˘ari de biru-
in¸t˘a Conduc˘atorul. Tot atunci i s-a descoperit c˘a el însu¸si trebuia s˘a
fie unul dintre cei care Îl înso¸teau pe Mântuitorul ¸si-I deschideau
por¸tile ve¸snice. În timp ce privea la aceast˘a scen˘a, fa¸ta lui se lumin˘a
de o lumin˘a sfânt˘a. Cât de mici i se p˘areau încerc˘arile ¸si jertfele vie¸tii
sale în compara¸tie cu cele ale Fiului lui Dumnezeu! Ce neînsemnate
fa¸t˘a de „greutatea ve¸snic˘a de slav˘a“! (
2 Corinteni 4, 17
). Moise s-a
bucurat c˘a, de¸si în mic˘a m˘asur˘a, a putut ¸si el s˘a ia parte la suferin¸tele
Domnului Hristos.
Moise i-a v˘azut pe ucenicii Domnului Hristos mergând pentru a
duce lumii Evanghelia. A v˘azut cum poporul Israel, „dup˘a carne“,
nu era în stare s˘a r˘aspund˘a la înalta chemare pe care Dumnezeu i-o
adresase; în necredin¸ta lor, izraeli¸tii au dat gre¸s în a deveni lumina
lumii. Chiar dac˘a au lep˘adat bun˘atatea lui Dumnezeu ¸si nu mai me-
ritau binecuvânt˘arile Lui ca popor ales, Dumnezeu tot nu lep˘adase
s˘amân¸ta lui Avraam; planurile m˘are¸te pe care El dorise s˘a le îndepli-
neasc˘a prin Israel trebuia s˘a fie realizate. To¸ti aceia care ajung prin
Domnul Hristos copii ai credin¸tei sunt socoti¸ti s˘amân¸ta lui Avraam;
ei trebuie s˘a ajung˘a mo¸stenitori ai f˘ag˘aduin¸telor leg˘amântului; ca
¸si Avraam, ei sunt chema¸ti s˘a p˘azeasc˘a ¸si s˘a fac˘a cunoscut omenirii