Basic HTML Version
Cele din urm˘a cuvinte ale lui Iosua
491
aduna¸ti în fa¸ta conduc˘atorului lor, care avea s˘a moar˘a. Pretutindeni
erau dovezi despre ce f˘acuse Dumnezeu pentru ei, cum le d˘aduse
un p˘amânt pe care nu-l lucraser˘a ¸si cet˘a¸ti pe care nu ei le zidiser˘a,
livezi de pomi pe care nu ei le s˘adiser˘a. Din nou, Iosua le-a repetat
istoria lui Israel ¸si le-a povestit faptele minunate ale lui Dumnezeu,
pentru ca to¸ti s˘a recunoasc˘a iubirea ¸si îndurarea Lui ¸si s˘a fie bucuro¸si,
servindu-L cu credincio¸sie ¸si din toat˘a inima.
La porunca lui Iosua a fost adus chivotul leg˘amântului de la
Silo. Prilejul era deosebit de solemn ¸si acest simbol al prezen¸tei
lui Dumnezeu avea s˘a sporeasc˘a impresia pe care el dorise s-o
fac˘a asupra poporului. Dup˘a ce a ar˘atat bun˘atatea lui Dumnezeu
fa¸t˘a de izraeli¸ti, el i-a îndemnat în Numele Domnului s˘a aleag˘a cui
doresc s˘a slujeasc˘a. În tain˘a, unii înc˘a se mai închinau la idoli ¸si
Iosua se str˘aduia acum s˘a-i determine s˘a-I slujeasc˘a lui Dumnezeu
nu din constrângere, ci de bun˘avoie. Iubirea fa¸t˘a de Dumnezeu
este adev˘arata temelie a religiei. A te angaja în slujba Sa numai în
n˘adejdea r˘aspl˘atirii sau de teama pedepsei ar fi un lucru zadarnic.
Apostazia f˘a¸ti¸s˘a nu este mai ofensatoare la adresa lui Dumnezeu
decât f˘a¸t˘arnicia ¸si închinarea formal˘a.
B˘atrânul conduc˘ator a rugat poporul s˘a cugete adânc la cele
prezentate de el ¸si s˘a hot˘arasc˘a dac˘a într-adev˘ar vor s˘a tr˘aiasc˘a
la fel ca neamurile corupte ¸si idolatre din jurul lor. Dac˘a nu le
pl˘acea s˘a-I slujeasc˘a lui Iehova, izvorul puterii ¸si binecuvânt˘arii,
trebuia s˘a aleag˘a cui vor s˘a slujeasc˘a: „dumnezeilor c˘arora le slujeau
p˘arin¸tii vo¸stri“, de la slujirea c˘arora a fost chemat Avraam, „sau
dumnezeilor amori¸tilor, în a c˘aror ¸tar˘a locui¸ti“. Aceste ultime cuvinte
au fost o aspr˘a mustrare pentru Israel. Dumnezeii amori¸tilor nu
fuseser˘a capabili s˘a-¸si ocroteasc˘a închin˘atorii. Din cauza p˘acatelor
lor dezgust˘atoare ¸si degradante, na¸tiunile acestea nelegiuite au fost
nimicite, iar ¸tara cea bun˘a pe care o st˘apâniser˘a mai înainte i-a fost
dat˘a poporului lui Dumnezeu. Ce nebunie pentru Israel s˘a aleag˘a
zeit˘a¸tile pentru a c˘aror adorare amori¸tii au fost nimici¸ti. „Cât despre
mine“ — spuse Iosua — „Eu ¸si casa mea vom sluji Domnului“.
Acela¸si zel sfânt care însufle¸tea inima conduc˘atorului l-a cuprins ¸si
pe popor. Apelurile sale au provocat un r˘aspuns prompt: „Departe
de noi gândul s˘a p˘ar˘asim pe Domnul ¸si s˘a slujim altor dumnezei“.
[524]
„Voi nu pute¸ti s˘a sluji¸ti Domnului“, a zis Iosua, „c˘aci este un
Dumnezeu sfânt.... El nu v˘a va ierta f˘ar˘adelegile ¸si p˘acatele“. Înainte