Page 613 - Patriarhi

Basic HTML Version

David ¸si Goliat
609
acestuia! Robul t˘au va merge s˘a se bat˘a cu el“. Saul se str˘aduia
s˘a-l opreasc˘a pe David de la hot˘arârea lui, dar tân˘arul nu s-a l˘asat
clintit. El r˘aspunse în cuvinte nepreten¸tioase, simple, povestind ce
i se întâmplase în timp ce p˘azea oile tat˘alui s˘au. El zise: „Domnul
care m-a izb˘avit din gheara leului, ¸si din laba ursului, m˘a va izb˘avi
¸si din mâna acestui filistean“. ¸Si Saul i-a zis lui David: „Du-te ¸si
Domnul s˘a fie cu tine!“
Timp de patruzeci de zile, oastea lui Israel tremurase în fa¸ta
provoc˘arilor îngâmfate ale acestui filistean uria¸s. Inima li se înmuia
când vedeau fiin¸ta aceea uria¸s˘a care avea o în˘al¸time de ¸sase co¸ti ¸si
o palm˘a. Pe cap avea un coif de aram˘a ¸si purta ni¸ste zale de solzi
care cânt˘areau cinci mii de sicli ¸si avea ni¸ste turetci de aram˘a peste
fluierele picioarelor ¸si o pav˘az˘a de aram˘a între umeri. Îmbr˘ac˘amintea
lui era din pl˘aci de aram˘a care c˘adeau unele peste altele ca solzii de
pe¸ste ¸si se îmbinau a¸sa de strâns, încât nu era cu putin¸t˘a s˘a p˘atrund˘a
prin plato¸s˘a vreo s˘ageat˘a sau vreun vârf de lance. „Coada suli¸tei lui
era ca un sul de ¸tesut ¸si fierul suli¸tei cânt˘area ¸sase sute de sicli de
fier. Cel ce-i purta scutul mergea înaintea lui“.
Diminea¸ta ¸si seara, Goliat se apropia de tab˘ara israeli¸tilor stri-
gând: „Pentru ce ie¸si¸ti ¸si v˘a a¸seza¸ti în ¸siruri de b˘ataie? Nu sunt eu
filistean ¸si nu sunte¸ti voi slujitorii lui Saul? Alege¸ti un om care s˘a se
pogoare împotriva mea! Dac˘a va putea s˘a se bat˘a cu mine ¸si s˘a m˘a
omoare, noi vom fi robii vo¸stri; dar dac˘a-l voi birui, ¸si-l voi omorî
eu, voi ne ve¸ti fi robi nou˘a ¸si ne ve¸ti sluji.“ Filisteanul a mai zis:
„Arunc ast˘azi o ocar˘a asupra o¸stirii lui Israel! Da¸ti-mi un om, ca s˘a
m˘a lupt cu el“.
Cu toate c˘a îi d˘aduse lui David aprobarea s˘a primeasc˘a provo-
carea lui Goliat, împ˘aratul avea totu¸si pu¸tin˘a speran¸t˘a c˘a David va
izbuti în ini¸tiativa aceasta plin˘a de îndr˘azneal˘a. S-a dat ordin ca
[647]
tân˘arul s˘a fie îmbr˘acat cu armura personal˘a a împ˘aratului. Coiful
greu de aram˘a a fost pus pe capul lui, iar corpul i-a fost îmbr˘acat cu
plato¸sa de metal; la mijloc i-a fost legat˘a sabia împ˘aratului. Echipat
astfel, porni la drum, dar curând veni înapoi. Primul gând în inima
privitorilor îngrijora¸ti a fost c˘a David se hot˘arâse s˘a nu-¸si pun˘a via¸ta
în primejdie, înfruntând un adversar atât de inegal. Dar lucrul acesta
era departe de mintea viteazului tân˘ar. Dup˘a ce se înapoie la Saul,
ceru învoirea s˘a scoat˘a armura cea grea, zicând: „Nu pot s˘a merg
cu arm˘atura aceasta c˘aci nu sunt obi¸snuit cu ea“. Scoase armura