Basic HTML Version
David ca fugar
617
Dar îngerul l-a întâmpinat pe cale, c˘al˘auzindu-l. Duhul lui Dum-
nezeu l-a luat sub st˘apânirea Sa ¸si, pe când î¸si continua drumul, rostea
rug˘aciuni c˘atre Dumnezeu, unite cu profetiz˘ari ¸si cânt˘ari sfinte. El a
profetizat despre venirea lui Mesia ca Mântuitor al omenirii. Sosind
la locuin¸ta profetului, în Rama, ¸si-a scos de pe el haina, care-i tr˘ada
func¸tia, ¸si a r˘amas sub influen¸ta Duhului lui Dumnezeu toat˘a ziua
¸si toat˘a noaptea, în fa¸ta lui Samuel ¸si a ucenicilor lui. Oamenii s-au
adunat pentru a vedea scena uimitoare ¸si cele petrecute cu împ˘aratul
au fost povestite în toate locurile. A¸sa s-a întâmplat c˘a, aproape de
sfâr¸situl domniei lui, în Israel a ap˘arut înc˘a o dat˘a proverbul c˘a ¸si
Saul este între profe¸ti.
Din nou, planul urm˘aritorului a e¸suat. El l-a asigurat pe David
c˘a se împ˘acase cu el; dar acesta avea pu¸tin˘a încredere în poc˘ain¸ta
împ˘aratului. El a folosit aceast˘a ocazie ca s˘a scape, pentru ca s˘a nu
se schimbe ca mai înainte starea de spirit a împ˘aratului. Inima îi era
r˘anit˘a ¸si dorea tare mult s˘a se întâlneasc˘a înc˘a o dat˘a cu prietenul s˘au
Ionatan. Con¸stient de nevinov˘a¸tia sa, l-a c˘autat pe fiul împ˘aratului ¸si
a f˘acut cel mai mi¸sc˘ator apel: „Ce am f˘acut eu?“ întreb˘a el. „Care este
nelegiuirea mea, care este p˘acatul meu înaintea tat˘alui t˘au, de vrea
s˘a-mi ia via¸ta?“ Ionatan credea c˘a tat˘al s˘au renun¸tase la planurile
sale ¸si c˘a nu mai inten¸tiona s˘a-l omoare pe David. ¸Si Ionatan îi spuse:
„Fereasc˘a Dumnezeu! Nu vei muri. Tat˘al meu nu face nici un lucru,
fie mare, fie mic, f˘ar˘a s˘a-mi dea de ¸stire; pentru ce mi-ar ascunde el
lucrul acesta? Nu este nimic“. Dup˘a minunata manifestare a puterii
lui Dumnezeu, Ionatan nu putea crede c˘a tat˘al s˘au i-ar mai putea
face vreun r˘au lui David, deoarece aceasta ar fi însemnat o revolt˘a
f˘a¸ti¸s˘a împotriva lui Dumnezeu. Dar David nu era convins. În cuvinte
p˘atrunz˘atoare ¸si pline de seriozitate, el i-a spus lui Ionatan: „Viu este
Domnul ¸si viu este sufletul t˘au, c˘a nu este decât un pas între mine ¸si
moarte“.
La timp de lun˘a nou˘a, se ¸tinea în Israel câte o s˘arb˘atoare. S˘arb˘a-
toarea aceasta a avut loc din nou, a doua zi dup˘a convorbirea dintre
David ¸si Ionatan. Se a¸stepta ca în ziua aceea amândoi tinerii s˘a fie
prezen¸ti la masa împ˘aratului; dar David se temea s˘a participe ¸si se
în¸telesese cu fra¸tii s˘ai s˘a-i viziteze la Betleem. La întoarcere, trebuia
[655]
s˘a stea ascuns într-o câmpie, nu departe de sala osp˘a¸tului, iar Ionatan
dorea s˘a vad˘a ce efect va avea aceasta asupra lui Saul. Dac˘a întreba
ce este cu fiul lui Isai, Ionatan trebuia s˘a spun˘a c˘a David plecase