Basic HTML Version
694
Patriarhi ¸si profe¸ti
aceasta, ca pe o jertf˘a adus˘a lui Dumnezeu. David fusese r˘azboinic;
o mare parte din via¸ta lui fusese petrecut˘a în mijlocul scenelor de
violen¸t˘a; dar dintre to¸ti cei care au avut de trecut prin împrejur˘ari de
felul acesta, pu¸tini, de fapt, au fost atât de pu¸tin atin¸si de influen¸ta
de în˘asprire ¸si stricare a principiilor ca David.
Nepotul lui David, Abi¸sai, unul dintre cei mai viteji conduc˘atori
ai o¸stirii lui, n-a mai putut suferi cuvintele insult˘atoare ale lui ¸Simei.
„Pentru ce“, a strigat el, „blast˘am˘a acest câine mort pe domnul meu
împ˘aratul? Las˘a-m˘a, te rog, s˘a m˘a duc s˘a-i tai capul“. Dar împ˘aratul
l-a oprit. „Iat˘a“, a zis el, „c˘a fiul meu, care a ie¸sit din trupul meu,
vrea s˘a-mi ia via¸ta, cu cât mai mult beniamitul acesta! L˘asa¸ti-l s˘a
blesteme, c˘aci Domnul i-a zis. Poate c˘a Domnul Se va uita la necazul
meu ¸si-mi va face bine în locul blestemelor de azi“.
Con¸stiin¸ta îi spunea lui David adev˘aruri dureroase ¸si umilitoare.
În timp ce supu¸sii lui credincio¸si se mirau de aceast˘a r˘asturnare
subit˘a a soartei, pentru împ˘arat nu era o tain˘a. Deseori avusese
presim¸tirea c˘a va veni un timp ca acesta. Pentru el fusese de mirare
c˘a Dumnezeu a avut atât de mult˘a îndelung˘a r˘abdare fa¸t˘a de p˘acatele
sale ¸si c˘a amânase atât de mult r˘asplata cuvenit˘a. Iar acum, în fuga
lui trist˘a ¸si gr˘abit˘a, cu picioarele goale, îmbr˘acat în sac în locul
hainelor împ˘ar˘ate¸sti, când vaietele celor ce-l urmau trezeau ecoul
mun¸tilor ¸si când gândea la scumpa lui capital˘a — locul ce fusese
scena p˘acatului s˘au — el î¸si amintea de bun˘atatea ¸si îndelunga
r˘abdare a lui Dumnezeu ¸si nu era chiar f˘ar˘a n˘adejde. Sim¸tea c˘a
Domnul totu¸si va lucra cu mil˘a fa¸t˘a de el.
Mul¸ti r˘auf˘ac˘atori ¸si-au scuzat p˘acatele, ar˘atând gre¸selile lui Da-
vid; dar cât de pu¸tini sunt aceia care au dat pe fa¸t˘a o poc˘ain¸t˘a ¸si o
umilin¸t˘a ca ale lui David! Cât de pu¸tini ar fi suportat mustrarea ¸si
r˘asplata cu r˘abdarea ¸si t˘aria pe care le-a ar˘atat el! El î¸si m˘arturisise
p˘acatul ¸si, timp de ani de zile, c˘autase s˘a-¸si fac˘a datoria ca un serv
credincios al lui Dumnezeu; lucrase la dezvoltarea împ˘ar˘a¸tiei sale
¸si, sub conducerea lui, aceasta ajunsese la o putere ¸si prosperitate pe
care nu le atinsese mai înainte. Adunase tezaure bogate de materiale
pentru zidirea Casei Domnului; ¸si acum, trebuia s˘a se spulbere toat˘a
osteneala vie¸tii lui? Trebuia ca roadele anilor de munc˘a devotat˘a,
str˘aduin¸tele geniului, evlaviei ¸si cârmuirii în¸telepte s˘a treac˘a în mâi-
nile fiului s˘au tr˘ad˘ator ¸si dezordonat, care nu lua în considera¸tie nici
onoarea lui Dumnezeu, nici bun˘astarea lui Israel?
[738]