Page 175 - Sfaturi pentru s

Basic HTML Version

Extreme în alimenta¸tie
171
Datorit˘a faptului c˘a noi, din principiu, discredit˘am folosirea ace-
lor lucruri care irit˘a stomacul ¸si distrug s˘an˘atatea, nu ar trebui s˘a
existe niciodat˘a ideea c˘a nu are importan¸t˘a ceea ce mânc˘am. Eu nu
recomand o diet˘a s˘ar˘ac˘acioas˘a. Mul¸ti dintre cei care ar avea nevoie
de beneficiile vie¸tuirii s˘an˘atoase ¸si care, din motive de con¸stiin¸t˘a,
adopt˘a ceea ce ei consider˘a c˘a înseamn˘a aceasta se în¸sal˘a presupu-
nând c˘a un meniu, preg˘atit cu nep˘asare ¸si constând în majoritate din
terciuri ¸si a¸sa-zise creme, mai solide sau mai moi, reprezint˘a ceea
ce se în¸telege printr-o alimenta¸tie schimbat˘a, potrivit reformei. Unii
folosesc lapte ¸si o mare cantitate de zah˘ar în terciuri, socotind c˘a
astfel pun în aplicare reforma s˘an˘at˘a¸tii. Ins˘a zah˘arul ¸si laptele com-
binate pot produce fermenta¸tie în stomac ¸si astfel sunt v˘at˘am˘atoare.
Folosirea iar˘a limit˘a a zah˘arului în orice form˘a tinde s˘a îmbâcseasc˘a,
s˘a înfunde organismul ¸si nu rareori produce boal˘a. Unii gândesc
c˘a ar trebui s˘a m˘anânce doar o anumit˘a cantitate de hran˘a ¸si doar
de o anumit˘a calitate, limi-tându-se doar la dou˘a sau trei feluri de
mâncare. Îns˘a, mâncând cantit˘a¸ti prea mici ¸si nu de cea mai bun˘a
calitate, ei nu se hr˘anesc suficient.
Exist˘a bun sim¸t în reforma s˘an˘at˘a¸tii. Nu to¸ti oamenii pot mânca
acelea¸si lucruri. Anumite alimente care sunt s˘an˘atoase ¸si gustoase
pentru o persoan˘a pot fi d˘aun˘atoare pentru o alt˘a persoan˘a. Unii
nil pot folosi laptele, în timp ce al¸tii se bizuie pe el. Pentru unii,
fasolea ¸si maz˘area uscat˘a sunt s˘an˘atoase, în timp ce al¸tii nu le pot
[155]
digera. Stomacul unor oameni a devenit atât de sensibil, încât nu
îi face bine faina nu atât de fin˘a, din care se face pâinea graham.
Este deci imposibil s˘a facem o regul˘a invariabil˘a privind obiceiurile
alimentare ale tuturor.
Vederile înguste ¸si accentuarea punctelor neînsemnate au produs
multe rele cauzei s˘an˘at˘a¸tii. Se poate ca, în preg˘atirea hranei, s˘a se
fac˘a mare economie ¸si, în loc de a avea o diet˘a s˘an˘atoas˘a, s˘a fie
una s˘ar˘ac˘acioas˘a. Care este rezultatul? Un sânge de calitate slab˘a.
Am v˘azut numeroase cazuri de boli din categoria celor mai greu
de tratat care se datorau unei diete s˘ar˘ac˘acioase. Persoanele astfel
n˘ap˘astuite nu au fost constrânse de s˘ar˘acie s˘a adopte o alimenta¸tie
mai s˘arac˘a, ci au t˘acut astfel pentru c˘a au urmat propriile lor idei
gre¸site în leg˘atur˘a cu ceea ce înseamn˘a reforma s˘an˘at˘a¸tii. Zi dup˘a
zi, mas˘a dup˘a mas˘a, acelea¸si mânc˘aruri erau preg˘atite f˘ar˘a varia¸tie,
pân˘a când urmarea a fost dispepsia ¸si debilitatea general˘a.