Echilibru corespunz˘ator între munca fizic˘a ¸si cea
            
            
              mintal ˘a
            
            
              Pentru ca oamenii s˘a aib˘a mintea echilibrat˘a, toate puterile min-
            
            
              ¸tii trebuie puse la lucru ¸si dezvoltate. Lumea este plin˘a de femei ¸si
            
            
              b˘arba¸ti dezvolta¸ti unilateral, care au devenit astfel datorit˘a laptului
            
            
              c˘a ¸si-au dezvoltat numai o anumit˘a parte a aptitudinilor lor, în timp
            
            
              ce altele s-au pipernicit prin inactivitate. Educa¸tia majorit˘a¸tii tine-
            
            
              rilor este un e¸sec. Ei studiaz˘a peste m˘asur˘a, în timp ce neglijeaz˘a
            
            
              lucrurile practice ale vie¸tii. B˘arba¸ti ¸si femei ajung p˘arin¸ti f˘ar˘a s˘a ia
            
            
              în considera¸tie responsabilit˘a¸tile, iar vl˘astarele lor se scufund˘a mai
            
            
              mult pe scala defectelor omene¸sti decât ei în¸si¸si. În acest fel, neamul
            
            
              omenesc degenereaz˘a repede. Accentul continuu pus pe studiu, a¸sa
            
            
              cum se întâmpl˘a în ¸scolile de ast˘azi. face ca tinerii s˘a ajung˘a inefi-
            
            
              cien¸ti pentru via¸ta practic˘a. Mintea omeneasc˘a trebuie s˘a fie activ˘a.
            
            
              Dac˘a nu este activa în direc¸tia cea bun˘a, ea va fi activ˘a în direc¸tia cea
            
            
              rea. Pentru p˘astrarea echilibrului min¸tii, în ¸scoli, munca ¸si studiul
            
            
              trebuie îmbinate.
            
            
              Genera¸tiile trecute ar fi trebuit s˘a se preocupe mai mult de edu-
            
            
              ca¸tie. Pe lâng˘a ¸scoli, ar fi trebuit s˘a existe a¸sez˘aminte agricole ¸si
            
            
              me¸ste¸sug˘are¸sti. Ar.fi trebuit s˘a existe, de asemenea, profesori de gos-
            
            
              pod˘arie. Iar în fiecare zi, o parte din timp ar fi trebuit s˘a fie devotat˘a
            
            
              activit˘a¸tii, astfel ca puterile fizice ¸si cele mintale s˘a poat˘a fi puse
            
            
              la lucru în egal˘a m˘asur˘a. Dac˘a ¸scolile ar fi func¸tionat dup˘a planul
            
            
              pe care l-am men¸tionat, nu ar mai fi fost atât de mul¸ti cu mintea
            
            
              dezechilibrat˘a.
            
            
              Am fost pus˘a în situa¸tia s˘a întreb: Oare tot ce este de pre¸t în tinerii
            
            
              no¸stri trebuie sacrificat pentru dobândirea unei educa¸tii ¸scolare?
            
            
              [180]
            
            
              Dac˘a ar fi existat a¸sez˘aminte agricole ¸si me¸ste¸sug˘are¸sti în preajma
            
            
              ¸scolilor noastre ¸si dac˘a am fi avut angaja¸ti profesori competen¸ti, care
            
            
              s˘a-i instruiasc˘a pe tineri în diferite ramuri ale studiului ¸si activit˘a¸tii,
            
            
              consacrând o parte din fiecare zi dezvolt˘arii min¸tii, iar alt˘a parte
            
            
              lucrului fizic, acum am fi avut o clas˘a de tineri care ar fi avut o
            
            
              influen¸t˘a mai nobil˘a asupra societ˘a¸tii. Mul¸ti dintre tinerii care ar fi
            
            
              200