Basic HTML Version
Capitolul 7 — Desp˘ar¸tirea lui Luther de Roma
Cel mai remarcabil
, — dintre cei chema¸ti s˘a conduc˘a biserica
din întunericul papalit˘a¸tii în lumina unei credin¸te mai pure, a fost
Martin Luther. Zelos, înfl˘ac˘arat ¸si devotat, necunoscând alt˘a temere
afar˘a de temerea de Dumnezeu ¸si nerecunoscând nici o alt˘a temelie
pentru credin¸ta religioas˘a afar˘a de Sfânta Scriptur˘a, Luther era omul
timpului s˘au; prin el Dumnezeu a împlinit o mare lucrare pentru
reformarea bisericii ¸si iluminarea lumii.
Asemenea primilor vestitori ai Evangheliei, Luther s-a ridicat
din rândurile celor s˘araci. Primii lui ani au fost petrecu¸ti într-un
c˘amin umil de ¸t˘arani germani. Prin truda zilnic˘a de miner, tat˘al s˘au a
câ¸stigat mijloacele necesare pentru educa¸tia sa. Inten¸tiona s˘a-l fac˘a
jurist; dar Dumnezeu avea ca scop s˘a-l fac˘a ziditor în marele templu
care se în˘al¸ta încet peste veacuri. Asprimea, lipsurile ¸si o disciplin˘a
sever˘a au fost ¸scoala în care În¸telepciunea Infinit˘a l-a preg˘atit pe
Luther pentru misiunea important˘a a vie¸tii lui.
Tat˘al lui Luther era un b˘arbat cu o inteligen¸t˘a puternic˘a ¸si activ˘a
¸si cu o mare for¸t˘a în caracter, cinstit, hot˘arât ¸si deschis. Era devo-
tat convingerilor sale fa¸t˘a de datorie, oricare ar fi fost consecin¸tele.
Bunul lui sim¸t s˘an˘atos l-a f˘acut s˘a priveasc˘a sistemul monastic cu
neîncredere. A fost foarte nemul¸tumit atunci când Luther, f˘ar˘a con-
sim¸t˘amântul s˘au, a intrat într-o m˘an˘astire, ¸si a trebuit s˘a treac˘a doi
ani ca tat˘al s˘a se împace cu fiul, ¸si chiar ¸si atunci convingerile i-au
r˘amas acelea¸si.
[121]
P˘arin¸tii lui Luther manifestau mare grij˘a pentru educarea ¸si
instruirea copiilor. Ei se str˘aduiau s˘a-i instruiasc˘a în cunoa¸sterea lui
Dumnezeu ¸si în practicarea virtu¸tilor cre¸stine. Rug˘aciunile tat˘alui
se în˘al¸tau adesea c˘atre ceruri în auzul fiului s˘au, ca acest copil s˘a-¸si
aminteasc˘a de numele Domnului ¸si într-o zi s˘a ajute la înaintarea
adev˘arului S˘au. Orice posibilitate de cultur˘a intelectual˘a sau moral˘a,
de care via¸ta lor de trud˘a le îng˘aduia s˘a se bucure, era imediat folosit˘a
de ace¸sti p˘arin¸ti. Eforturile lor erau sincere ¸si st˘aruitoare pentru a-¸si
preg˘ati copiii pentru o via¸t˘a evlavioas˘a ¸si folositoare. Cu hot˘arârea
101