Basic HTML Version
Desp˘ar¸tirea lui Luther de Roma
117
¸si costisitoare pentru a opri ¸si a pedepsi f˘ar˘adelegile n-ar fi fost
necesare, dac˘a oamenii ar fi recunoscut ¸si ar fi ascultat de cerin¸tele
lui Dumnezeu ¸si de ceea ce le dicta o con¸stiin¸t˘a luminat˘a. El a v˘azut
[139]
c˘a Luther lucra tocmai pentru asigurarea acestui obiectiv ¸si în ascuns
se bucura c˘a în biseric˘a se f˘acea sim¸tit˘a o influen¸t˘a mai bun˘a.
El mai vedea ¸si c˘a, în calitatea sa de profesor la universitate,
Luther avea un succes deosebit. Trecuse doar un an de când refor-
matorul î¸si afi¸sase tezele pe u¸sa bisericii castelului, ¸si se vedea deja
o mare sc˘adere a num˘arului de pelerini care vizitau biserica la S˘ar-
b˘atoarea Tuturor Sfin¸tilor. Roma fusese mult lipsit˘a de închin˘atori ¸si
de daruri; dar locul lor era ocupat de o alt˘a clas˘a, care veneau acum
la Wittenberg nu ca pelerini s˘a-i adore moa¸stele, ci ca studen¸ti s˘a
umple s˘alile de cursuri. Scrierile lui Luther aprinseser˘a pretutindeni
un interes nou fa¸t˘a de Sfintele Scripturi, ¸si nu numai din toate p˘ar¸tile
Germaniei, dar ¸si din alte ¸t˘ari, se strângeau studen¸ti la universitate.
Tineri, care veneau pentru prima oar˘a s˘a vad˘a Wittenbergul, „î¸si
ridicau mâinile spre cer ¸si Îl l˘audau pe Dumnezeu care a f˘acut ca
lumina adev˘arului s˘a str˘aluceasc˘a din acest ora¸s, ca în timpurile de
odinioar˘a din Sion, ¸si de aici s˘a se r˘aspândeasc˘a în ¸t˘arile cele mai
îndep˘artate“. (
Idem
, b.4, cap.10)
Luther nu p˘ar˘asise decât în parte r˘at˘acirile romanismului. Dar
când f˘acea compara¸tie între Scripturile sfinte, decretele ¸si constitu-
¸tiile papale, r˘amânea plin de uimire. „Citesc“, scria el, „decretele
pontifilor ¸si ... nu ¸stiu dac˘a papa este însu¸si anticristul sau apostolul
lui, atât de r˘au este reprezentat Hristos ¸si r˘astignit în ele.“ (
Idem
,
b. 5, cap. 1). Chiar acum, în aceste momente, Luther înc˘a era un
sus¸tin˘ator al bisericii romane ¸si nu avea nici un gând s˘a se despart˘a
vreodat˘a de leg˘atura cu ea.
Scrierile reformatorului ¸si înv˘a¸t˘aturile lui se r˘aspândeau pretutin-
deni în cre¸stin˘atate. Lucrarea lui s-a r˘aspândit în Elve¸tia ¸si în Olanda.
Copii ale scrierilor lui ¸si-au f˘acut drum în Fran¸ta ¸si în Spania. În An-
glia, înv˘a¸t˘aturile lui au fost primite ca fiind cuvântul vie¸tii. În Belgia
¸si în Italia, de asemenea, adev˘arul era r˘aspândit. Mii de oameni se
trezeau din amor¸teala de moarte la bucuria ¸si n˘adejdea unei noi vie¸ti
de credin¸t˘a.
[140]
Roma se mânia din ce în ce mai mult din cauza atacurilor lui
Luther, iar unii dintre adversarii s˘ai cei mai fanatici, printre care
chiar doctori la universit˘a¸tile catolice, declarau c˘a acela care-l va