116
Tragedia veacurilor
de o c˘al˘auz˘a oferit˘a de magistratul ora¸sului. Cu multe m˘asuri de
prevedere, în tain˘a ¸si-a f˘acut drum pe str˘azile întunecate ¸si t˘acute
ale ora¸sului. Dar du¸smanii vigilen¸ti ¸si cruzi îi preg˘ateau pierzarea.
Va sc˘apa oare din cursele preg˘atite pentru el? Erau momente de
încordare ¸si de rug˘aciune st˘aruitoare. A ajuns la o poart˘a mic˘a în
zidul ora¸sului. I s-a deschis ¸si împreun˘a cu c˘al˘auza a trecut f˘ar˘a
nici o piedic˘a. O dat˘a ie¸si¸ti ¸si afla¸ti în siguran¸t˘a, fugarii ¸si-au gr˘abit
alergarea ¸si, înainte ca legatul papal s˘a fi aflat ceva despre plecarea
[138]
lui Luther, el era în afara primejdiei de a fi ajuns de c˘atre urm˘aritori.
Satana împreun˘a cu trimi¸sii lui au fost înfrân¸ti. Omul pe care-l
credeau în mâna lor fugise, sc˘apase ca o pas˘are din cursa p˘as˘ararului.
La primirea acestei ve¸sti, legatul papal a fost surprins ¸si plin
de mânie. Se a¸steptase s˘a primeasc˘a o mare onoare pentru în¸telep-
ciunea ¸si hot˘arârea lui în tratarea acestui tulbur˘ator al bisericii; dar
n˘adejdea i-a fost dezam˘agit˘a. ¸Si-a exprimat mânia într-o scrisoare
c˘atre Frederic, electorul de Saxonia, acuzându-l vehement pe Luther
¸si cerând ca Frederic însu¸si s˘a-l trimit˘a pe reformator la Roma sau
s˘a-l alunge din Saxonia.
În ap˘ararea sa, Luther a cerut ca legatul papei s˘a-i arate din
Scripturi gre¸selile ¸si a f˘ag˘aduit în modul cel mai solemn c˘a va renun¸ta
la înv˘a¸t˘aturile lui, dac˘a se va putea ar˘ata c˘a sunt în contradic¸tie cu
sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu. El ¸si-a exprimat recuno¸stin¸ta fa¸t˘a
de Dumnezeu care-l socotise vrednic s˘a sufere pentru o cauz˘a atât
de sfânt˘a.
Prin¸tul elector, de¸si avea pu¸tin˘a cuno¸stin¸t˘a despre înv˘a¸t˘aturile
reformate, a fost profund impresionat de sinceritatea, puterea ¸si cla-
ritatea cuvintelor lui Luther; ¸si pân˘a când reformatorul urma s˘a fie
dovedit r˘at˘acit, Frederic s-a hot˘arât s˘a stea ca protector al lui. Ca
r˘aspuns la cererea legatului papal, el a scris: „«Din moment ce dr.
Martin a ap˘arut înaintea voastr˘a la Augsburg, ar trebui s˘a fi¸ti mul¸tu-
mit. Nu ne-am a¸steptat c˘a ve¸ti încerca s˘a-l face¸ti s˘a retracteze f˘ar˘a
s˘a-l fi convins de gre¸selile lui. Nici unul dintre oamenii înv˘a¸ta¸ti din
principatul nostru nu mi-a adus la cuno¸stin¸t˘a c˘a doctrina lui Martin
este nelegiuit˘a, anticre¸stin˘a sau eretic˘a.» Prin¸tul a refuzat s˘a-l trimit˘a
pe Luther la Roma sau s˘a-l alunge din statele lui.“ (D»Aubigne, b.4,
cap.10)
Electorul vedea c˘a exist˘a o general˘a dec˘adere moral˘a în societate.
Era necesar˘a o mare lucrare de reform˘a. Str˘aduin¸tele complicate