Basic HTML Version
Reformatorul elve¸tian
153
Atât de mare era interesul în favoarea predic˘arii lui Zwingli,
încât catedrala era plin˘a pân˘a la refuz de mul¸timea care venea s˘a-l
asculte. Pu¸tin câte pu¸tin, în m˘asura în care ei îl puteau primi, el des-
coperea ascult˘atorilor s˘ai adev˘arul. Era atent ca s˘a nu introduc˘a de la
început puncte care i-ar fi consternat ¸si ar fi dat na¸stere la prejudec˘a¸ti.
Lucrarea lui era s˘a le câ¸stige inimile pentru înv˘a¸t˘aturile lui Hristos,
s˘a le înmoaie prin iubirea Sa ¸si s˘a p˘astreze înaintea lor exemplul
S˘au; ¸si pe m˘asur˘a ce primeau înv˘a¸t˘aturile Evangheliei, credin¸tele ¸si
practicile lor supersti¸tioase urmau s˘a fie în mod inevitabil p˘ar˘asite.
Pas cu pas, Reforma înainta în Zürich. Alarma¸ti, du¸smanii lui
s-au ridicat într-o împotrivire activ˘a. Dar cu un an mai înainte, c˘a-
lug˘arul din Wittenberg rostise un nu categoric papei ¸si împ˘aratului
la Worms, iar acum totul p˘area s˘a arate o împotrivire asem˘an˘atoare
fa¸t˘a de preten¸tiile papei la Zürich. Atacuri repetate au fost îndrep-
tate împotriva lui Zwingli. În cantoanele papale, din timp în timp,
ucenicii adev˘ara¸ti ai Evangheliei erau du¸si la rug, dar aceasta nu era
destul; însu¸si înv˘a¸t˘atorul ereziei trebuia adus la t˘acere. Ca urmare,
episcopul de Constan¸ta a trimis trei delega¸ti la consiliul din Zürich,
care l-au acuzat pe Zwingli c˘a îi înva¸t˘a pe oameni s˘a calce legile
[181]
bisericii, punând astfel în primejdie pacea ¸si ordinea societ˘a¸tii. Dac˘a
autoritatea bisericii avea s˘a fie respins˘a, sus¸tinea el, urmarea avea
s˘a fie o anarhie universal˘a. Zwingli a r˘aspuns c˘a timp de patru ani
predicase Evanghelia în Zürich, „care a fost mai lini¸stit ¸si mai pa¸snic
decât toate celelalte ora¸se din confedera¸tie“. „Nu este oare“, spunea
el, „cre¸stinismul cel mai bun salvator al siguran¸tei generale?“ (Wylie,
b.8, cap.11)
Delega¸tii i-au sf˘atuit pe membrii consiliului s˘a continue a r˘amâne
în biseric˘a, f˘ar˘a care, au declarat ei, nu exist˘a mântuire. Zwingli a r˘as-
puns: „Aceast˘a acuza¸tie s˘a nu v˘a intimideze. Temelia bisericii este
aceea¸si Stânc˘a, acela¸si Hristos care i-a pus lui Petru acest nume pen-
tru c˘a L-a m˘arturisit cu credincio¸sie. În orice popor, oricine crede din
toat˘a inima în Domnul Isus este primit de Dumnezeu. Iat˘a, în adev˘ar,
biserica în afara c˘areia nimeni nu poate fi mântuit.“ (D»Aubigne, ed.
londonez˘a, b.8, cap.11). Ca urmare a acestei conferin¸te, unul dintre
delega¸tii episcopului a primit credin¸ta reformat˘a.
Consiliul n-a luat nici o m˘asur˘a împotriva lui Zwingli, dar Roma
s-a preg˘atit pentru un nou atac. ¸Si când reformatorul a aflat despre
uneltirile du¸smanilor lui a exclamat: „S˘a continue; m˘a tem de ei