Basic HTML Version
Protestul prin¸tilor
171
aceia care nu erau cuprin¸si în aceast˘a în¸telegere marele principiu al
autorit˘a¸tii avea s˘a ac¸tioneze, c˘aci con¸stiin¸ta nu era luat˘a în conside-
ra¸tie. Roma era judec˘atorul infailibil ¸si trebuia ascultat˘a. Acceptarea
în¸telegerii propuse urma s˘a fie o recunoa¸stere de fapt, c˘a libertatea
religioas˘a era acordat˘a numai Saxoniei reformate; iar în ceea ce
prive¸ste restul cre¸stin˘at˘a¸tii, cercetarea liber˘a ¸si m˘arturisirea credin¸tei
reformate erau considerate crime ¸si trebuiau tratate cu temni¸ta ¸si ru-
gul. Puteau ei consim¸ti s˘a se limiteze libertatea religioas˘a, s˘a se duc˘a
vestea c˘a Reforma î¸si f˘acuse ultimii ei converti¸ti? C˘a î¸si cucerise
ultima palm˘a de p˘amânt ¸si c˘a, oriunde Roma î¸si întindea domeniul
în ceasul acela, acolo st˘apânirea ei avea s˘a fie ve¸snic˘a? Puteau refor-
matorii s˘a declare c˘a erau nevinova¸ti de sângele acelor sute ¸si mii de
oameni care în urma acestei în¸telegeri aveau s˘a-¸si dea via¸ta în ¸t˘arile
catolice? Aceasta ar fi însemnat s˘a tr˘adeze, în acest ceas suprem,
[201]
cauza Evangheliei ¸si libert˘a¸tii cre¸stin˘at˘a¸tii.“ (Wylie, b.9, cap.15).
„Mai degrab˘a erau gata s˘a jertfeasc˘a totul, chiar ¸si statele, coroanele
lor ¸si via¸ta lor.“ (D»Aubigne, b.13, cap.5)
„S˘a respingem acest decret“, au spus prin¸tii. „În probleme de
con¸stiin¸t˘a, majoritatea nu are nici o putere“. Iar delega¸tii au declarat:
„Dator˘am pacea de care se bucur˘a imperiul, decretului din anul 1526;
anularea lui ar umple Germania de tulbur˘ari ¸si de disensiuni. Dieta
nu poate face mai mult decât s˘a p˘astreze libertatea religioas˘a pân˘a
când se va aduna consiliul.“ (
Idem
, b.13, cap.5). Ocrotirea libert˘a¸tii
de con¸stiin¸t˘a este datoria statului, ¸si aceasta este limita autorit˘a¸tii lui
în materie de religie. Orice guvernare p˘amânteasc˘a, ce încearc˘a s˘a
rânduiasc˘a sau s˘a impun˘a rânduielile religioase cu ajutorul autorit˘a¸tii
civile, jertfe¸ste principiul pentru care cre¸stinii evanghelici au luptat
cu atâta noble¸te.
Papista¸sii erau hot˘arâ¸ti s˘a reprime tot ceea ce ei numeau „înc˘a-
p˘a¸tânare îndr˘aznea¸t˘a“. Ei au început prin încercarea de a provoca
disensiuni printre sus¸tin˘atorii Reformei ¸si a-i intimida pe to¸ti aceia
care nu declaraser˘a în mod deschis c˘a sunt în favoarea ei. Repre-
zentan¸tii ora¸selor libere au fost chema¸ti în cele din urm˘a înaintea
dietei ¸si soma¸ti s˘a declare dac˘a accept˘a condi¸tiile propunerii. Ei au
cerut o amânare, dar a fost zadarnic. Când au fost supu¸si la prob˘a,
aproape jum˘atate din num˘arul lor s-au declarat de partea reformato-
rilor. Aceia care au refuzat s˘a jertfeasc˘a libertatea de con¸stiin¸t˘a ¸si
dreptul liberei cercet˘ari ¸stiau bine c˘a pozi¸tia lor îi expunea în viitor