Basic HTML Version
196
Tragedia veacurilor
Ca o parte a slujbelor zilei, însu¸si monarhul s-a adresat oficiali-
t˘a¸tilor regatului în sala cea mare a palatului episcopului. Cu o fa¸t˘a
plin˘a de am˘ar˘aciune a ap˘arut înaintea lor ¸si, în cuvinte de o elocven¸t˘a
mi¸sc˘atoare, a deplâns „crima, hula, ziua de durere ¸si de dispre¸t“ care
venise peste na¸tiune. ¸Si i-a chemat pe to¸ti supu¸sii credincio¸si s˘a
ajute la stârpirea ereziei otr˘avitoare care amenin¸ta Fran¸ta cu ruina.
„Cât este de adev˘arat, domnilor, c˘a eu sunt regele vostru“, spunea
el, „dac˘a a¸s vedea unul din membrele mele p˘atate sau infectate de
[229]
aceast˘a putreziciune detestabil˘a, vi l-a¸s da s˘a-mi fie t˘aiat.... Mai mult,
dac˘a l-a¸s vedea pe vreunul dintre copiii mei p˘ata¸ti de ea, nu l-a¸s
cru¸ta. L-a¸s da ¸si l-a¸s jertfi lui Dumnezeu“. ¸Si încetinindu-¸si pledoaria
înecat în lacrimi, toat˘a adunarea plângea, exclamând într-un glas:
„Vrem s˘a tr˘aim ¸si s˘a murim pentru religia catolic˘a!“ (D»Aubigne,
History of the Reformation in Europe in the Time of Calvin
, b.4,
cap.12)
Întunericul na¸tiunii care respinsese lumina adev˘arului a devenit
¸si mai însp˘aimânt˘ator. Harul „care aduce mântuire“ se ar˘atase; dar
Fran¸ta, dup˘a ce a privit puterea ¸si sfin¸tenia lui, dup˘a ce mii de oameni
au fost atra¸si de frumuse¸tea lui divin˘a, dup˘a ce ora¸se ¸si sate fuseser˘a
iluminate de razele lui, î¸si întorsese spatele, alegând mai degrab˘a
întunericul decât lumina. Oamenii respinseser˘a darul ceresc atunci
când le fusese oferit. Ei au numit r˘aul bine ¸si binele r˘au, pân˘a când
au c˘azut victime de bun˘a voie propriei am˘agiri. Acum, chiar dac˘a
ei credeau c˘a Îi f˘aceau un serviciu lui Dumnezeu, persecutându-l
pe poporul S˘au, sinceritatea lor nu-i l˘asa f˘ar˘a vin˘a. Ei respinseser˘a
de bun˘avoie lumina care i-ar fi salvat de am˘agire, de împov˘ararea
sufletului ¸si vina sângelui v˘arsat.
Un jur˘amânt solemn de a stârpi erezia a fost f˘acut în marea
catedral˘a, în care trei sute de ani mai târziu urma s˘a fie întronat˘a
zei¸ta ra¸tiunii de c˘atre o na¸tiune care-L uitase pe Dumnezeul cel viu.
Din nou s-a pornit procesiunea, iar reprezentan¸tii Fran¸tei s-au hot˘arât
s˘a înceap˘a lucrarea pe care juraser˘a s˘a o aduc˘a la îndeplinire. „La
distan¸te mici fuseser˘a ridicate e¸safoade, pe care urmau s˘a fie ar¸si de
vii unii cre¸stini protestan¸ti ¸si s-a aranjat ca lemnele s˘a fie aprinse în
clipa în care se apropia regele, iar procesiunea s˘a se opreasc˘a pentru a
vedea execu¸tia.“ (Wylie, b.13, cap.21). Am˘anuntele torturilor suferite
de ace¸sti martiri pentru Hristos sunt prea sfâ¸sietoare pentru a fi
redate; dar victimele n-au ezitat. Fiind silit s˘a renege, unul dintre ei