Basic HTML Version
În ¸T˘arile de Jos ¸si Scandinavia
207
mergeau pe e¸safod ¸si pe rug îmbr˘acate în cele mai bune ve¸sminte,
ca ¸si cum ar fi mers la c˘as˘atorie.“ (
Idem
, b.18, cap.6)
Ca ¸si zilele în care p˘agânismul c˘auta s˘a distrug˘a Evanghelia, sân-
gele cre¸stinilor era o s˘amân¸t˘a (vezi Tertullian,
Apologia
, parag. 50).
Persecu¸tia a slujit la cre¸sterea num˘arului martorilor pentru adev˘ar.
An dup˘a an, monarhul, înfuriat pân˘a la nebunie de neclintita hot˘arâre
a oamenilor, s˘avâr¸sea lucrarea lui barbar˘a, dar totul era zadarnic.
Abia sub conducerea nobilului Wilhelm de Orania revolu¸tia a adus
în cele din urm˘a Olandei libertatea de a se închina lui Dumnezeu.
În mun¸tii Piemontului, pe câmpiile Fran¸tei ¸si pe ¸t˘armurile Olan-
dei, înaintarea Evangheliei a fost însemnat˘a cu sângele discipolilor
[241]
ei. Dar în ¸t˘arile din nord ea a g˘asit o intrare pa¸snic˘a. Studen¸tii de la
Wittenberg, reîntorcându-se la c˘aminele lor, au adus credin¸ta refor-
mat˘a în Scandinavia. Publicarea scrierilor lui Luther a contribuit ¸si
ea la r˘aspândirea luminii. Oamenii simpli, cutez˘atori, din nord s-au
întors de la stric˘aciunea, pompa ¸si supersti¸tiile Romei, pentru a primi
cur˘a¸tia ¸si simplitatea adev˘arurilor d˘at˘atoare de via¸t˘a ale Bibliei.
Tausen, „reformatorul Danemarcei“, era fiul unui ¸t˘aran. B˘aiatul
a dat de timpuriu dovad˘a de o inteligen¸t˘a viguroas˘a; el înseta dup˘a
instruire; dar nu-i putea fi dat˘a în condi¸tiile modeste în care se
g˘aseau p˘arin¸tii lui, a¸sa c˘a a intrat într-o m˘an˘astire. Aici, cur˘a¸tia vie¸tii
lui împreun˘a cu st˘aruin¸ta ¸si cu credincio¸sia sa au câ¸stigat simpatia
superiorului s˘au. ¸Si în urma unei examin˘ari, s-a dovedit c˘a poseda
talente care promiteau în viitor mari servicii bisericii. S-a luat, deci,
hot˘arârea s˘a i se dea o educa¸tie la una din universit˘a¸tile Germaniei
sau în ¸T˘arile de Jos. Tân˘arului student i s-a îng˘aduit s˘a aleag˘a o
¸scoal˘a, punându-se condi¸tia s˘a nu mearg˘a la Wittenberg. Studentul
bisericii nu trebuia s˘a fie influen¸tat de otrava ereziei. A¸sa spuneau
c˘alug˘arii.
Tausen a mers la Köln, care era pe atunci, ca ¸si acum, una din
fort˘are¸tele romanismului. Aici a fost repede dezgustat de misticismul
profesorilor. Cam în aceea¸si vreme i-au c˘azut în mân˘a ¸si scrierile
lui Luther. Le-a citit cu uimire ¸si pl˘acere ¸si a dorit foarte mult s˘a
se bucure de îndrumarea personal˘a a reformatorului. Dar a face
lucrul acesta însemna s˘a-¸si asume riscul jignirii superiorului s˘au ¸si
s˘a piard˘a sus¸tinerea din partea lui. S-a hot˘arât repede ¸si în scurt˘a
vreme s-a înscris ca student la Wittenberg.