Basic HTML Version
206
Tragedia veacurilor
îndeosebi printre clasele mai umile, dar exercitând o influen¸t˘a vast˘a.
Cu o elocven¸t˘a înn˘ascut˘a, de¸si avea pu¸tin˘a instruire, era un b˘arbat cu
o integritate f˘ar˘a repro¸s, cu un spirit umil ¸si un comportament amabil,
de o evlavie sincer˘a ¸si serioas˘a, exemplificând în via¸ta lui preceptele
pe care le predica, fapt care câ¸stiga încrederea oamenilor. Discipolii
s˘ai au fost împr˘a¸stia¸ti ¸si asupri¸ti. Ei au avut mult de suferit fiind
confunda¸ti cu fanaticii din Münster. Dar cu toate acestea datorit˘a
lucr˘arii lui mul¸ti au fost converti¸ti.
Nic˘aieri n-au fost primite înv˘a¸t˘aturile reformate mai mult decât
în ¸T˘arile de Jos. În câteva ¸t˘ari, aderen¸tii lor au suferit cea mai groaz-
nic˘a persecu¸tie. În Germania, Carol al V-lea interzisese Reforma
¸si i-ar fi adus cu bucurie pe to¸ti adep¸tii ei la rug; dar prin¸tii s-au
ridicat ca o barier˘a împotriva tiraniei lui. În Olanda, unde puterea
lui era ¸si mai mare, edictele persecutoare au urmat unul dup˘a altul
în rapid˘a succesiune. Citirea Bibliei, ascultarea ei, predicarea sau
chiar a vorbi despre ea însemna culpabilitate grav˘a ¸si moarte pe rug.
[240]
De asemenea, rug˘aciunea în ascuns, refuzul închin˘arii în fa¸ta unei
icoane sau intonarea unui psalm erau fapte care se pedepseau cu
moartea. Chiar ¸si aceia care î¸si renegau r˘at˘acirile erau condamna¸ti
¸si, dac˘a erau b˘arba¸ti, erau uci¸si cu sabia, iar dac˘a erau femei, erau
arse de vii. Mii de oameni au pierit sub domnia lui Carol ¸si a lui
Filip al II-lea.
Odat˘a a fost adus˘a înaintea inchizitorilor o familie întreag˘a, acu-
zat˘a c˘a nu vine la liturghie ¸si se închin˘a acas˘a în tain˘a. La cercetarea
f˘acut˘a cu privire la practicile lor, fiul cel mai tân˘ar a r˘aspuns: „Ne
plec˘am pe genunchi ¸si ne rug˘am ca Dumnezeu s˘a ne lumineze mintea
¸si s˘a ne ierte p˘acatele; ne rug˘am pentru suveranul nostru, ca domnia
lui s˘a fie prosper˘a ¸si via¸ta lui fericit˘a, ne rug˘am pentru judec˘atorii
no¸stri, ca Dumnezeu s˘a-i p˘azeasc˘a.“ (Wylie, b.18, cap.6). La aceste
cuvinte, câ¸tiva dintre judec˘atori au fost mi¸sca¸ti profund, cu toate
acestea tat˘al ¸si unul dintre fii au fost condamna¸ti la rug.
Furia prigonitorilor era egalat˘a de credin¸ta martirilor. Nu nu-
mai b˘arba¸tii, dar chiar ¸si femeile cele mai delicate ¸si tinerele fete
manifestau un curaj neînfrânt. „So¸tiile luau atitudine lâng˘a rugul
b˘arba¸tilor lor ¸si, în timp ce ei ardeau, ele ¸sopteau cuvinte de mângâi-
ere sau cântau psalmi pentru a-i încuraja“. „Tinerele intrau de vii în
mormânt, ca ¸si când ar fi intrat în camera odihnei pentru noapte; sau