Reformatorii englezi de mai târziu
225
nici nu trebuiau considerate o c˘alcare a Legii divine ¸si, în consecin¸t˘a,
nu au nevoie s˘a-¸si m˘arturiseasc˘a p˘acatele sau s˘a scape de ele prin
poc˘ain¸t˘a.“ (McClintock and Strong,
Encyclopedia
, art. „Antinomi-
ans“). De aceea ei declarau c˘a ¸si cel mai dezgust˘ator p˘acat, socotit
de toat˘a lumea ca o c˘alcare grav˘a a Legii divine, nu este p˘acat în
ochii lui Dumnezeu, dac˘a este s˘avâr¸sit de unul dintre ale¸si, „deoarece
aceasta este una dintre caracteristicile esen¸tiale ¸si distincte ale celui
ales, care nu poate face nimic care ar fi nepl˘acut lui Dumnezeu sau
interzis de Legea Sa“.
Aceste înv˘a¸t˘aturi monstruoase sunt în esen¸t˘a acelea¸si ca ¸si înv˘a-
¸t˘aturile propov˘aduite mai târziu de unii dintre educatorii ¸si teologii
populari, c˘a nu exist˘a o lege divin˘a de neschimbat ca regul˘a a drep-
t˘a¸tii, ci c˘a norma moralit˘a¸tii este stabilit˘a de societatea îns˘a¸si ¸si c˘a
este continuu supus˘a schimb˘arii. Toate aceste idei sunt inspirate de
acela¸si duh iscusit — prin acela care printre locuitorii f˘ar˘a p˘acat ai
cerului ¸si-a început lucrarea de a c˘auta s˘a distrug˘a justele restric¸tii
ale Legii lui Dumnezeu.
Doctrina unei predestin˘ari divine, în sensul c˘a mai dinainte carac-
terul unui om a fost fixat în mod definitiv, i-a condus pe mul¸ti oameni
la o respingere real˘a a Legii lui Dumnezeu. Wesley s-a împotrivit cu
hot˘arâre r˘at˘acirilor înv˘a¸t˘atorilor antinomiani¸sti ¸si a dovedit c˘a înv˘a-
¸t˘atura care duce la antinomianism era contrar˘a Sfintelor Scripturi.
„Harul lui Dumnezeu care aduce mântuire tuturor oamenilor a fost
ar˘atat.“
[262]
„Aceasta este bine ¸si primit înaintea lui Dumnezeu Mântuitorul
nostru“, „care voie¸ste ca to¸ti oamenii s˘a fie mântui¸ti ¸si s˘a vin˘a la
cuno¸stin¸ta adev˘arului. C˘aci este un singur Dumnezeu ¸si un singur
mijlocitor între Dumnezeu ¸si oameni, Omul Isus Hristos, care S-a
dat pe Sine Însu¸si ca r˘ascump˘arare pentru to¸ti.“ (
Tit 2, 11 Timotei
2, 3-6
). Duhul lui Dumnezeu este rev˘arsat f˘ar˘a plat˘a, pentru a-l face
în stare pe orice om s˘a beneficieze de mijloacele mântuirii. În felul
acesta Hristos, „Lumina adev˘arat˘a“, „lumineaz˘a pe orice om venind
în lume“. (
Ioan 1, 9
). Oamenii pierd mântuirea prin respingerea de
bun˘avoie a darului vie¸tii.
Ca r˘aspuns la preten¸tiile c˘a la moartea lui Hristos preceptele
Decalogului au fost desfiin¸tate o dat˘a cu legea ceremonial˘a, Wesley
spunea: „El n-a desfiin¸tat Legea Moral˘a cuprins˘a în Cele Zece Po-
runci ¸si sus¸tinut˘a de profe¸ti. Scopul venirii Sale n-a fost de a desfiin¸ta