Basic HTML Version
236
Tragedia veacurilor
¸si strig˘atul unanim al necredincio¸silor francezi era: „S˘a zdrobim
infamul“, adic˘a pe Hristos. Batjocurile cele mai înjositoare împotriva
Cerului ¸si nelegiuirea dezgust˘atoare mergeau mân˘a în mân˘a, iar
oamenii cei mai josnici, mon¸strii cei mai deda¸ti cruzimii ¸si viciului,
erau cei mai în˘al¸ta¸ti. În toate acestea omagiul suprem era dat lui
Satana; în timp ce Isus Hristos, personificarea adev˘arului, a cur˘a¸tiei
¸si iubirii neegoiste, era r˘astignit.
„Fiara care se ridic˘a din adânc va face r˘azboi cu ei, îi va birui ¸si-i
va omorî.“ Puterea ateist˘a care a condus Fran¸ta în timpul Revolu¸tiei
¸si domniei terorii a declarat un a¸sa r˘azboi împotriva lui Dumnezeu
¸si a Sfântului S˘au Cuvânt cum lumea n-a mai v˘azut niciodat˘a. Închi-
narea la Dumnezeu a fost interzis˘a de Adunarea Na¸tional˘a. Bibliile
au fost adunate ¸si arse în public, cu toate manifest˘arile posibile de
dispre¸t. Legea lui Dumnezeu a fost c˘alcat˘a în picioare. Institu¸tiile
Bibliei au fost desfiin¸tate. Ziua de odihn˘a s˘apt˘amânal˘a a fost în-
[274]
dep˘artat˘a ¸si în locul ei fiecare a zecea zi a fost destinat˘a hulei ¸si
veseliei. Botezul ¸si Cina Domnului au fost interzise. Iar anun¸turile,
plasate la vedere în locurile de înmormântare declarau c˘a moartea
este un somn ve¸snic.
Teama de Dumnezeu a fost declarat˘a a nu fi deloc începutul
în¸telepciunii, ci începutul nebuniei. Orice cult religios a fost interzis,
în afar˘a de acela al libert˘a¸tii ¸si al patriei. „Episcopului constitu¸tional
al Parisului i-a fost încredin¸tat s˘a joace rolul principal în cea mai
nereu¸sit˘a ¸si scandaloas˘a comedie care s-a jucat vreodat˘a înaintea
unei adun˘ari na¸tionale.... El a ap˘arut îmbr˘acat în ve¸smintele preo¸te¸sti,
pentru a declara înaintea conven¸tiei c˘a religia pe care o predicase
atâ¸tia ani era din toate punctele de vedere o inven¸tie a preo¸tilor, care
nu avea temelie nici în istorie ¸si nici în adev˘arul sfânt. El a t˘ag˘aduit în
termeni solemni ¸si clari existen¸ta Dumnezeirii, slujirii c˘areia fusese
consacrat, ¸si s-a dedicat pentru viitor ador˘arii libert˘a¸tii, egalit˘a¸tii,
virtu¸tii ¸si moralit˘a¸tii. Apoi a depus pe mas˘a insignele episcopale ¸si
a primit îmbr˘a¸ti¸sarea fr˘a¸teasc˘a din partea pre¸sedintelui conven¸tiei.
Câ¸tiva preo¸ti renega¸ti au urmat exemplul acestui prelat.“ (Scott, vol.
I, Pagina. 17)
„ ¸Si locuitorii p˘amântului se vor bucura de ei, ¸si se vor veseli; ¸si
î¸si vor trimite daruri unul altuia; pentru c˘a cei doi prooroci îi chinui-
ser˘a pe locuitorii p˘amântului“. Fran¸ta cea necredincioas˘a adusese
la t˘acere glasul mustr˘ator al celor doi martori ai lui Dumnezeu. Cu-