Basic HTML Version
22
Tragedia veacurilor
fa¸t˘a de uciga¸sii Fiului S˘au. Parabola pomului neroditor reprezenta
procedeele lui Dumnezeu cu na¸tiunea iudaic˘a. Porunca se d˘aduse:
„Taie-l, la ce s˘a mai cuprind˘a p˘amântul degeaba!“ (
Luca 13, 7
), dar
mila divin˘a îl cru¸tase pentru înc˘a pu¸tin˘a vreme. Printre iudei erau
mul¸ti care nu cunoscuser˘a caracterul ¸si lucrarea lui Hristos. Iar copiii
nu se bucuraser˘a de aceste privilegii sau nu primiser˘a lumina pe care
p˘arin¸tii lor o lep˘adaser˘a. Prin predicarea apostolilor ¸si a tovar˘a¸silor
[28]
lor, Dumnezeu dorea ca lumina s˘a se reverse ¸si asupra acestor copii;
lor urma s˘a li se îng˘aduie s˘a vad˘a cum s-a împlinit profe¸tia nu numai
la na¸sterea ¸si în via¸ta lui Hristos, ci ¸si în moartea ¸si învierea Sa.
Copiii nu trebuiau condamna¸ti pentru p˘acatele p˘arin¸tilor; dar atunci
când, cu toat˘a cunoa¸sterea luminii întregi, dat˘a p˘arin¸tilor, copiii au
lep˘adat lumina mai mare dat˘a lor, ei au devenit p˘arta¸si la p˘acatele
p˘arin¸tilor ¸si au umplut m˘asura nelegiuirii lor.
Îndelungata r˘abdare a lui Dumnezeu fa¸t˘a de Ierusalim nu a f˘acut
decât s˘a-i înt˘areasc˘a pe iudei în nepoc˘ain¸ta lor. În ura ¸si cruzimea lor
fa¸t˘a de ucenicii lui Isus, ei au lep˘adat ultima ofert˘a a harului. Atunci
Dumnezeu ¸Si-a retras protec¸tia de la ei ¸si a îndep˘artat puterea Sa
restrictiv˘a, înfrân˘atoare, de la Satana ¸si îngerii s˘ai, iar na¸tiunea a fost
l˘asat˘a sub st˘apânirea conduc˘atorului pe care ¸si l-au ales. Copiii ei
refuzaser˘a harul lui Hristos, care i-ar fi f˘acut în stare s˘a-¸si supun˘a
pornirile rele, dar acum ele au devenit dominante. Satana a trezit
cele mai cumplite ¸si mai josnice pasiuni ale sufletului. Oamenii nu
mai judecau, ci erau f˘ar˘a ra¸tiune — st˘apâni¸ti de pasiune ¸si mânie
oarb˘a. În cruzimea lor, devenir˘a satanici. În familie ¸si în popor,
printre clasele de sus ¸si cele de jos, era neîncredere, gelozie, ur˘a,
lupt˘a, r˘azvr˘atire, crim˘a. Nic˘aieri nu era nici o siguran¸t˘a. Prietenii ¸si
rudele se tr˘adau unii pe al¸tii. P˘arin¸tii î¸si ucideau copiii, iar ace¸stia
pe p˘arin¸tii lor. Conduc˘atorii poporului nu aveau putere s˘a-i conduc˘a.
Pasiuni nest˘apânite îi f˘acuser˘a tirani. Iudeii primiser˘a o m˘arturie
mincinoas˘a pentru a-L condamna pe Fiul nevinovat al lui Dumnezeu.
Acum, acuza¸tii mincinoase f˘aceau ca propria via¸t˘a s˘a fie nesigur˘a.
Prin ac¸tiunile lor, ei spuseser˘a cu mult˘a vreme înainte: „L˘asa¸ti-ne
în pace cu Sfântul lui Israel“. (
Isaia 30, 11
). Acum, dorin¸ta lor era
împlinit˘a. Teama de Dumnezeu nu-i mai tulbura. Satana era la cârma
na¸tiunii ¸si cele mai înalte autorit˘a¸ti, civile ¸si religioase, se g˘aseau
[29]
sub domina¸tia lui.