Basic HTML Version
26
Tragedia veacurilor
acesta, iar lucrarea aceasta teribil˘a a continuat a¸sa pân˘a când, de-a
lungul v˘aii lui Iosafat ¸si la Calvar, crucile în˘al¸tate erau în num˘ar atât
de mare, încât abia se mai g˘asea loc de trecere printre ele. Atât de
teribil s-a împlinit blestemul acela îngrozitor, rostit în fa¸ta scaunului
de judecat˘a al lui Pilat: „Sângele Lui s˘a cad˘a asupra noastr˘a ¸si a
copiilor no¸stri“. (
Matei 27, 25
)
Titus ar fi dorit s˘a pun˘a cap˘at acestei scene îngrozitoare ¸si s˘a scu-
teasc˘a în felul acesta Ierusalimul de umplerea m˘asurii blestemului.
S-a umplut de groaz˘a când a v˘azut trupurile mor¸tilor f˘acute mor-
mane pe v˘ai. Ca fermecat, a privit de pe culmea Muntelui M˘aslinilor
m˘are¸tul templu ¸si a dat ordin ca nici o piatr˘a s˘a nu fie atins˘a. Înainte
de a începe s˘a ia în st˘apânire fort˘area¸ta, a f˘acut un apel st˘aruitor
[33]
c˘atre conduc˘atorii iudei, ca s˘a nu-l oblige s˘a pâng˘areasc˘a locul sfânt
cu sânge. Dac˘a ar fi ie¸sit s˘a lupte în alt˘a parte, nici un roman n-ar
fi violat sfin¸tenia templului. Însu¸si Iosif Flavius, cu cea mai con-
ving˘atoare chemare, i-a sf˘atuit s˘a se predea, pentru a se salva pe ei,
cetatea ¸si locul de închinare. Dar cuvintele lui au fost întâmpinate
cu blesteme amare. Au aruncat cu suli¸te în el, ultimul lor mijlocitor
omenesc, în timp ce st˘aruia de ei. Iudeii respinseser˘a îndemnurile
Fiului lui Dumnezeu, iar acum mustrarea binevoitoare ¸si îndemnul
îi f˘aceau s˘a fie ¸si mai hot˘arâ¸ti s˘a reziste pân˘a la urm˘a. Zadarnice au
fost eforturile lui Titus de a salva templul; Unul mai mare decât el
declarase c˘a nu va r˘amâne piatr˘a peste piatr˘a.
Înc˘ap˘a¸tânarea oarb˘a a conduc˘atorilor iudei împreun˘a cu crimele
detestabile care se s˘avâr¸seau în cetatea asediat˘a provocau oroarea
¸si indignarea romanilor, iar, în cele din urm˘a, Titus s-a hot˘arât s˘a
ia templul cu asalt. S-a hot˘arât totu¸si ca, dac˘a va fi posibil, s˘a fie
salvat de la distrugere. Dar poruncile lui au fost c˘alcate. Dup˘a ce se
retr˘asese în cortul s˘au pentru noapte, iudeii, ie¸sind din templu, au
atacat solda¸tii prin surprindere. În timpul luptei, o tor¸t˘a aprins˘a a
fost aruncat˘a de un soldat prin poarta deschis˘a ¸si îndat˘a înc˘aperile,
c˘aptu¸site cu cedru, din jurul Locului sfânt, erau în fl˘ac˘ari. Titus a
alergat la locul înc˘aier˘arii, urmat de generalii ¸si ofi¸terii s˘ai, ¸si le-a
poruncit solda¸tilor s˘a sting˘a focul. Cuvintele lui n-au fost luate în
seam˘a. În furia lor, solda¸tii au aruncat tor¸te aprinse în înc˘aperile
al˘aturate templului ¸si, dup˘a aceea, cu s˘abiile au ucis mul¸timea de
oameni care-¸si g˘asiser˘a ad˘apost acolo. Sângele curgea ca apa, pe
treptele templului. Mii ¸si mii de iudei au pierit. Pe deasupra zgo-