Capitolul 21 — O avertizare respins˘a
În predicarea înv˘a¸t ˘aturii
— despre a doua venire, William Mi-
ller împreun˘a cu tovar˘a¸sii lui lucraser˘a cu singurul scop de a trezi pe
oameni s˘a se preg˘ateasc˘a pentru judecat˘a. Ei c˘autaser˘a s˘a-i trezeasc˘a
pe înv˘a¸t˘atorii religiei la n˘adejdea adev˘arat˘a a bisericii ¸si la nevoia
lor dup˘a o experien¸t˘a cre¸stin˘a mai profund˘a; de asemenea lucraser˘a
s˘a îi trezeasc˘a pe cei neconverti¸ti la datoria unei grabnice poc˘ain¸te
¸si a unei întoarceri la Dumnezeu. „N-au f˘acut nici o încercare s˘a îi
converteasc˘a pe oameni la o sect˘a sau grupare religioas˘a. De aceea,
ei lucrau în mijlocul grup˘arilor ¸si sectelor f˘ar˘a s˘a se amestece în
organiza¸tia sau disciplina lor“.
„În toate lucr˘arile mele“, spunea Miller, „niciodat˘a n-am avut
dorin¸ta sau gândul s˘a acord vreun interes deosebit uneia dintre deno-
mina¸tiunile existente sau s˘a avantajez pe una în detrimentul celeilalte.
M-am gândit la binele tuturor. Presupunând c˘a to¸ti cre¸stinii se vor
bucura în perspectiva venirii lui Isus ¸si c˘a aceia care nu vedeau,
cum vedeam eu, nu îi vor iubi mai pu¸tin pe aceia care vor îmbr˘a¸ti¸sa
aceast˘a înv˘a¸t˘atur˘a, n-am conceput c˘a ar fi fost nevoie de adun˘ari
separate. Scopul meu era dorin¸ta de a întoarce sufletele la Dumne-
zeu, de a duce lumii vestea despre judecata viitoare ¸si a-i determina
pe concet˘a¸tenii mei la acea preg˘atire a inimii care urma s˘a-i aduc˘a
în stare s˘a-L întâmpine pe Dumnezeu în pace. Marea majoritate a
acelora care s-au convertit în urma lucr˘arii mele s-au unit apoi cu
diferitele biserici existente.“ (Bliss, p. 328) Atâta timp cât lucrarea
[376]
lui a ajutat la înt˘arirea bisericilor, a fost privit˘a cu bun˘avoin¸t˘a. Dar
când slujitorii ¸si conduc˘atorii religiei au început s˘a fie ostili înv˘a¸t˘a-
turii advente, dorind s˘a pun˘a cap˘at oric˘arei agita¸tii cu privire la acest
subiect, nu numai c˘a i s-au împotrivit de la amvon, dar le-au interzis
¸si membrilor privilegiul de a participa la predicile unde se prezenta a
doua venire sau chiar s˘a vorbeasc˘a despre n˘adejdea lor în adun˘arile
bisericii. În felul acesta credincio¸sii se aflau într-o mare încercare ¸si
încurc˘atur˘a. Ei î¸si iubeau bisericile lor ¸si le era greu s˘a se despart˘a de
ele. Dar când au v˘azut c˘a m˘arturia Cuvântului lui Dumnezeu le este
322