Basic HTML Version
328
Tragedia veacurilor
voi, casa lui Israel, zice Domnul!“ (
Ezechiel 16, 8.13-15.32
;
Ieremia
3, 20
)
În Noul Testament, o vorbire asem˘an˘atoare este adresat˘a celor
care se numesc cre¸stini, dar care caut˘a prietenia lumii mai presus de
favoarea lui Dumnezeu. Apostolul Iacov spune: „Suflete preacurvare,
nu ¸sti¸ti c˘a prietenia lumii este vr˘ajm˘a¸sie cu Dumnezeu? A¸sa c˘a cine
vrea s˘a fie prieten cu lumea se face vr˘ajma¸s cu Dumnezeu.“
Femeia (Babilonul) din Apocalipsa capitolul 17 este descris˘a ca
fiind împodobit˘a în purpur˘a ¸si stacojiu ¸si g˘atit˘a cu aur, cu pietre pre-
¸tioase ¸si diamante, având în mân˘a o cup˘a de aur plin˘a cu stric˘aciuni
¸si necur˘a¸tii ... iar pe frunte avea scris un nume: „Tain˘a, Babilonul
cel mare, mama desfrânatelor“. Profetul spune: „Am v˘azut pe fe-
meia aceasta, îmb˘atat˘a de sângele sfin¸tilor ¸si de sângele ucenicilor
lui Isus“. Babilonul este descris mai departe ca fiind „cetatea cea
mare care are st˘apânire peste împ˘ara¸tii p˘amântului“. (
Apocalipsa
17, 4-6.18
). Puterea aceea care timp de multe secole a exercitat o
guvernare despotic˘a asupra monarhilor cre¸stin˘at˘a¸tii este Roma. Pur-
pura ¸si stacojiul, aurul, diamantele ¸si pietrele pre¸tioase descriu în
mod viu m˘are¸tia ¸si pompa, mai mult decât împ˘ar˘ateasc˘a, desf˘a¸surat˘a
de scaunul trufa¸s al Romei. ¸Si despre nici o alt˘a putere nu s-a putut
spune în realitate c˘a a fost „îmb˘atat˘a de sângele sfin¸tilor“ ca despre
aceast˘a biseric˘a, care i-a persecutat cu atâta cruzime pe urma¸sii lui
Hristos. Babilonul mai este înc˘arcat ¸si cu p˘acatul leg˘aturii nele-
giuite cu „împ˘ara¸tii p˘amântului“. Biserica iudaic˘a devenise deja o
desfrânat˘a, ca urmare a dep˘art˘arii de Domnul ¸si a alian¸tei cu p˘agânii;
iar Roma care a dec˘azut în acela¸si fel, deoarece a c˘autat sprijin la
puterile p˘amânte¸sti, va primi aceea¸si condamnare.
Despre Babilon se spune c˘a este „mama desfrânatelor“. Prin
fiicele ei sunt simbolizate bisericile care ¸tin înv˘a¸t˘atura ¸si tradi¸tiile ei
¸si urmeaz˘a exemplul ei de sacrificare a adev˘arului ¸si a aprob˘arii lui
Dumnezeu, pentru a stabili o alian¸t˘a nelegiuit˘a cu lumea. Solia din
[383]
Apocalipsa capitolul 14, care anun¸t˘a c˘aderea Babilonului, trebuie
s˘a se aplice grup˘arilor religioase care odinioar˘a au fost curate, dar
care s-au stricat. ¸Si întrucât aceast˘a solie urmeaz˘a dup˘a avertizarea
cu privire la judecat˘a, ea trebuie s˘a fie vestit˘a în zilele din urm˘a,
de aceea ea nu se poate referi numai la biserica Romei, deoarece
aceast˘a biseric˘a a fost într-o stare dec˘azut˘a timp de multe veacuri.
Mai mult decât atât, în capitolul optsprezece din Apocalipsa poporul