Basic HTML Version
Profe¸tii împlinite
343
zecea a lunii întâia iudaice, chiar în ziua ¸si în luna în care timp de
cincisprezece lungi veacuri fusese înjunghiat mielul pascal, Hristos
a mâncat pa¸stele cu ucenicii S˘ai, instituind s˘arb˘atoarea care urma
s˘a comemoreze moartea Sa ca „Miel al lui Dumnezeu care ridic˘a
p˘acatele lumii“. În aceea¸si noapte a fost luat de mâini nelegiuite
pentru a fi r˘astignit ¸si omorât. ¸Si ca antitip al snopului de leg˘anat,
Domnul nostru a fost înviat dintre mor¸ti a treia zi ca „prim rod al ce-
lor adormi¸ti“, modelul tuturor celor drep¸ti învia¸ti, ale c˘aror „trupuri
stric˘acioase“ vor fi schimbate, ¸si „f˘acut asemenea trupului slavei
Sale. Dar cet˘a¸tenia noastr˘a este în ceruri, de unde ¸si a¸stept˘am ca
Mântuitor pe Domnul Isus Hristos.“ (
Filipeni 3, 20.21
)
În acela¸si fel, simbolurile care sunt legate de a doua venire tre-
buie s˘a se împlineasc˘a la timpul ar˘atat de serviciul simbolic.
[400]
În sistemul iudaic, cur˘a¸tirea sanctuarului, sau ziua cea mare de
isp˘a¸sire, avea loc în ziua a zecea a lunii a ¸saptea iudaice (
Leviticul 16,
29-34
), când marele preot, dup˘a ce f˘acea isp˘a¸sire pentru tot Israelul
îndep˘artând în felul acesta p˘acatele din sanctuar, ie¸sea ¸si binecuvânta
poporul. Tot a¸sa se credea c˘a Hristos Marele nostru Preot urma s˘a
Se arate, pentru a cur˘a¸ti p˘amântul prin distrugerea p˘acatului ¸si a
p˘ac˘ato¸silor, ca apoi s˘a binecuvânteze cu nemurire poporul S˘au care
Îl a¸steapt˘a. Astfel, ziua a zecea a lunii a ¸saptea, Ziua cea mare a
Isp˘a¸sirii, timpul cur˘a¸tirii sanctuarului, care în anul 1844 c˘adea la
dou˘azeci ¸si dou˘a October, a fost considerat˘a ca timp al revenirii
Domnului. Acest lucru era în armonie cu dovezile prezentate mai
înainte, c˘a cele 2300 de zile urmau s˘a se încheie în toamn˘a, iar
concluzia p˘area bine fondat˘a.
În parabola din Matei capitolul 25, timpul de a¸steptare ¸si de
a¸tipire este urmat de venirea mirelui. Acest lucru era în concordan¸t˘a
cu argumentele prezentate atât în profe¸tie, cât ¸si în simboluri. Toate
acestea produceau o puternic˘a convingere cu privire la faptul c˘a sunt
vrednice de încredere, iar „strig˘atul din miezul nop¸tii“ a fost vestit
de mii de credincio¸si.
Asemenea rev˘ars˘arii unui val puternic, mi¸scarea s-a r˘aspândit
în toat˘a ¸tara. Din ora¸s în ora¸s ¸si din sat în sat, ea a p˘atruns pân˘a în
cele mai izolate locuri din ¸tar˘a, pân˘a când poporul lui Dumnezeu
care a¸stepta a fost trezit. Fanatismul disp˘area din fa¸ta acestei vestiri,
ca roua dimine¸tii înaintea soarelui care r˘asare. Credincio¸sii vedeau
cum îndoiala ¸si nesiguran¸ta erau alungate, iar n˘adejdea ¸si curajul