358
Tragedia veacurilor
serviciul slujbelor simbolice a luat sfâr¸sit. „Adev˘aratul cort“ din cer
este Sanctuarul noului leg˘amânt. ¸Si cum profe¸tia din
Daniel 8, 14
s-a împlinit în aceast˘a dispensa¸tiune, sanctuarul la care se refer˘a el
trebuie s˘a fie Sanctuarul noului leg˘amânt. La încheierea celor 2300
de zile, în anul 1844, pe p˘amânt nu se mai g˘asea nici un sanctuar de
multe veacuri. În felul acesta, profe¸tia: „Pân˘a vor trece 2300 de zile,
¸si atunci sanctuarul va fi cur˘a¸tit“ arat˘a indiscutabil c˘atre Sanctuarul
din ceruri.
Dar mai r˘amâne s˘a se dea r˘aspuns la cea mai important˘a între-
bare: „Ce este cur˘a¸tirea sanctuarului?“ Scripturile Vechiului Testa-
ment ne spun c˘a exist˘a o astfel de slujb˘a în leg˘atur˘a cu sanctuarul
p˘amântesc. Dar poate fi ceva în cer care trebuie cur˘a¸tit? În Evrei
capitolul 9, cur˘a¸tirea atât a sanctuarului p˘amântesc, cât ¸si a celui
ceresc este clar prezentat˘a: „ ¸Si, dup˘a Lege, aproape totul este cur˘a¸tit
cu sânge; ¸si f˘ar˘a v˘arsare de sânge, nu este iertare. Dar, deoarece
chipurile lucrurilor care sunt în ceruri, au trebuit cur˘a¸tite în felul
acesta cu sânge de animale, trebuia ca înse¸si lucrurile cere¸sti s˘a fie
cur˘a¸tite cu jertfe mai bune decât acestea“ (
Evrei 9, 22.23
), chiar cu
sângele pre¸tios al lui Hristos.
Cur˘a¸tirea, atât în serviciul tipic, cât ¸si în cel real, trebuia f˘acut˘a
cu sânge; în primul, cu sânge de animale, în cel de al doilea, cu
[418]
sângele lui Hristos. Ca motiv pentru care cur˘a¸tirea trebuie s˘a fie
f˘acut˘a cu sânge, Pavel spune c˘a f˘ar˘a v˘arsare de sânge nu este iertare.
Iertarea, sau îndep˘artarea p˘acatului, este lucrarea care trebuie s˘a fie
adus˘a la îndeplinire. Dar cum ajungea p˘acatul s˘a fie în leg˘atur˘a cu
sanctuarul, atât în cer, cât ¸si pe p˘amânt? Acest lucru se poate în¸telege
numai dac˘a ne gândim la serviciul simbolic; c˘aci preo¸tii care oficiau
pe p˘amânt au slujit drept „chipul ¸si umbra lucrurilor cere¸sti“ (
Evrei
8, 5
).
Serviciul din sanctuarul p˘amântesc se f˘acea în cele dou˘a des-
p˘ar¸tituri: preo¸tii slujeau zilnic în Locul sfânt, în timp ce, o dat˘a pe
an, marele preot îndeplinea o lucrare deosebit˘a de isp˘a¸sire în Locul
preasfânt, pentru cur˘a¸tirea sanctuarului. Zi de zi, p˘ac˘atosul care se
poc˘aia î¸si aducea jertfa la u¸sa cortului ¸si, punându-¸si mâinile pe
capul victimei, î¸si m˘arturisea p˘acatele, trecându-le în felul acesta,
în simbol, de la el asupra jertfei nevinovate. Animalul era apoi în-
junghiat. Apostolul spune: „F˘ar˘a v˘arsare de sânge nu este iertare“.
„Via¸ta trupului este în sânge“ (
Leviticul 17, 11
). Legea lui Dum-