Page 361 - Tragedia veacurilor

Basic HTML Version

Ce este sanctuarul?
357
Apostolul Pavel Îl prezint˘a ca fiind „Piatra din capul unghiului“; în
care „toat˘a cl˘adirea bine legat˘a cre¸ste ca s˘a fie un templu sfânt în
Domnul în care ¸si noi“, zice el, „suntem cl˘adi¸ti ca s˘a fim un loca¸s al
lui Dumnezeu prin Duhul“ (
Efeseni 2, 20-22
).
„El va purta slava.“ Lui Hristos Îi apar¸tine slava mântuirii pentru
neamul omenesc dec˘azut. De-a lungul veacurilor ve¸snice, cântarea
mântui¸tilor va fi: „A Lui, care ne-a iubit, ¸si care ne-a sp˘alat de
p˘acatele noastre prin sângele S˘au ... a Lui s˘a fie slava ¸si st˘apânirea
în vecii vecilor“ (
Apocalipsa 1, 5.6
).
„El va ¸sedea ¸si va conduce de pe tronul S˘au ¸si va fi preot pe
tronul S˘au.“ Acum, „pe tronul slavei Sale“, împ˘ar˘a¸tia slavei înc˘a n-a
fost întemeiat˘a. Dumnezeu nu-I „va da scaunul de domnie al tat˘alui
S˘au David“, o împ˘ar˘a¸tie care „nu va avea sfâr¸sit“, pân˘a când lucrarea
Sa de Mântuitor nu va fi încheiat˘a (
Luca 1, 32.33
). Ca preot, Hristos
st˘a cu Tat˘al pe tronul S˘au (
Apocalipsa 3, 21
). Pe tron, împreun˘a cu
Cel ve¸snic, st˘a Acela care exist˘a prin Sine Însu¸si ¸si care „suferin¸tele
noastre le-a purtat ¸si durerile noastre le-a luat asupra Lui“, care „în
toate lucrurile a fost ispitit ca ¸si noi, dar f˘ar˘a p˘acat“, ca s˘a poat˘a veni
„în ajutorul celor ce sunt ispiti¸ti“. „Dac˘a cineva a p˘ac˘atuit, avem
la Tat˘al un Mijlocitor.“ (
Isaia 53, 4
;
Evrei 4, 15
;
2, 18
;
1 Ioan 2,
1
). Mijlocirea Sa o face cu trupul S˘au frânt ¸si cu o via¸t˘a f˘ar˘a pat˘a.
Mâinile r˘anite, coasta str˘apuns˘a, picioarele zdrobite mijlocesc pentru
omul c˘azut, a c˘arui salvare a câ¸stigat-o cu un pre¸t atât de mare.
„O des˘avâr¸sit˘a unire va domni între Ei amândoi.“ Iubirea Tat˘alui,
nu mai mic˘a decât a Fiului, este izvorul de mântuire pentru neamul
omenesc pierdut. Isus le spunea ucenicilor S˘ai înainte de a-i p˘ar˘asi:
[417]
„Nu v˘a spun c˘a voi ruga pe Tat˘al pentru voi; c˘aci Tat˘al Însu¸si v˘a
iube¸ste“ (
Ioan 16, 26.27
). Dumnezeu era „în Hristos, împ˘acând
lumea cu Sine“ (
2 Corinteni 5, 19
). Iar în slujirea din Sanctuarul de
sus, „o des˘avâr¸sit˘a unire va fi între Ei amândoi“. „Fiindc˘a
atât de
mult a iubit
Dumnezeu lumea, c˘a a dat pe singurul Lui Fiu, pentru
ca oricine crede în El, s˘a nu piar˘a, ci s˘a aib˘a via¸ta ve¸snic˘a“ (
Ioan 3,
16
).
La întrebarea: „Ce este sanctuarul?“, s-a r˘aspuns l˘amurit în Scrip-
turi. Termenul „sanctuar“, a¸sa cum este întrebuin¸tat în Biblie, se
refer˘a mai întâi la cortul construit de Moise, ca o preînchipuire a
lucrurilor cere¸sti; iar în al doilea rând, la „adev˘aratul cort“ din ce-
ruri, c˘atre care ar˘ata sanctuarul p˘amântesc. La moartea lui Hristos,