Basic HTML Version
382
Tragedia veacurilor
papalitatea: „se va încumeta s˘a schimbe vremile ¸si legea“ (
Daniel 7,
25
). Iar Pavel numea aceea¸si putere „omul f˘ar˘adelegii“, care urma
s˘a se înal¸te pe sine mai presus de Dumnezeu. O profe¸tie este com-
pletat˘a de alta. Numai prin schimbarea Legii lui Dumnezeu putea
papalitatea s˘a se înal¸te mai presus de Dumnezeu; oricine va p˘astra
cu bun˘a ¸stiin¸t˘a Legea, a¸sa cum a fost ea schimbat˘a, va da cinste
suprem˘a acelei puteri prin care s-a f˘acut schimbarea. Un asemenea
act de ascultare de legile papale va fi un semn de supunere fa¸t˘a de
papa, în locul supunerii fa¸t˘a de Dumnezeu.
Papalitatea a încercat s˘a schimbe Legea lui Dumnezeu. Porunca
a doua, care interzice închinarea la chipuri, a fost scoas˘a din Lege,
iar porunca a patra a fost schimbat˘a în a¸sa fel, încât s˘a autorizeze
p˘azirea zilei întâi ca sabat, în locul zilei a ¸saptea. Dar papista¸sii
sus¸tin, ca motiv pentru scoaterea poruncii a doua, c˘a aceasta nu este
necesar˘a, fiind inclus˘a în prima porunc˘a, ¸si c˘a ei dau Legii în¸telesul
exact pe care Dumnezeu l-a inten¸tionat. Dar aceasta nu este schim-
barea prevestit˘a de profet. Profe¸tia vorbe¸ste despre o schimbare
inten¸tionat˘a, deliberat˘a: „Ea se va încumeta s˘a schimbe vremile ¸si
Legea“. Schimbarea poruncii a patra împline¸ste exact profe¸tia. Pen-
tru aceasta, singura autoritate invocat˘a este aceea a bisericii. Aici,
puterea papal˘a se ridic˘a pe fa¸t˘a mai presus de Dumnezeu.
În timp ce adev˘ara¸tii închin˘atori ai lui Dumnezeu se vor deosebi
prin p˘azirea poruncii a patra — pentru c˘a ea este semnul puterii Sale
creatoare ¸si dovada dreptului S˘au de a pretinde omului ascultarea
¸si închinarea — închin˘atorii fiarei se vor caracteriza prin eforturile
lor de a desfiin¸ta Ziua de amintire a Creatorului ¸si a în˘al¸ta institu¸tia
Romei.
[447]
Tocmai în sus¸tinerea duminicii ¸si-a rostit papalitatea primele
ei preten¸tii arogante (vezi notele suplimentare) ¸si primul ei apel la
puterea statului a fost pentru a impune p˘azirea duminicii ca „Ziua
Domnului“. Dar Biblia arat˘a c˘atre ziua a ¸saptea, ¸si nu c˘atre ziua întâi,
ca fiind ziua Domnului. Hristos a spus: „Fiul omului este Domn
chiar ¸si al Sabatului“. Porunca a patra spune clar: „Ziua a ¸saptea este
Sabatul Domnului“. Iar prin profetul Isaia, Domnul o nume¸ste ca
fiind „Ziua Mea cea sfânt˘a“ (
Marcu 2, 28
;
Isaia 58, 13
).
Sus¸tinerea atât de des folosit˘a c˘a Hristos a schimbat Sabatul
este dezaprobat˘a de cuvintele categorice ale Domnului Hristos. În
Predica de pe Munte, El a zis: „S˘a nu crede¸ti c˘a am venit s˘a stric