Page 446 - Tragedia veacurilor

Basic HTML Version

442
Tragedia veacurilor
erau în jurul lor. Trupurile lor desfigurate ¸si sângerânde, precum ¸si
min¸tile lor r˘at˘acite prezentau o priveli¸ste care îi convenea prin¸tului
întunericului. Unul dintre demonii care aveau st˘apânire asupra su-
ferinzilor a strigat: „Numele meu este legiune, c˘aci suntem mul¸ti“
(
Marcu 5, 9
). În armata roman˘a, o legiune era format˘a din trei pân˘a
la cinci mii de oameni. ¸Si o¸stile lui Satana sunt împ˘ar¸tite în grupe
¸si o singur˘a grup˘a c˘areia apar¸tineau ace¸sti demoni num˘ara nu mai
pu¸tin decât o legiune.
La porunca lui Isus, duhurile rele au p˘ar˘asit victimele, l˘asându-le
lini¸stite, supuse, inteligente ¸si blânde la picioarele Mântuitorului.
Demonilor le-a fost îng˘aduit s˘a arunce o turm˘a de porci în mare; dar,
[515]
pentru locuitorii Gadarei, pierderea acestora a cânt˘arit mai mult decât
binecuvânt˘arile pe care Hristos le rev˘arsase, a¸sa c˘a Vindec˘atorul
divin a fost rugat s˘a-i p˘ar˘aseasc˘a. Acesta a fost rezultatul pe care
Satana a dorit s˘a-l ob¸tin˘a. Aruncând vina pentru pierderea lor asupra
lui Isus, el a trezit temerile egoiste ale poporului ¸si i-a împiedicat
s˘a as-culte cuvintele Sale. Satana îi acuz˘a continuu pe cre¸stini ca
fiind cauza pierderii, a nenorocirii ¸si a suferin¸tei, în loc s˘a lase ca
mustrarea s˘a cad˘a asupra aceluia care o merit˘a — asupra lui ¸si a
agen¸tilor lui.
Dar planurile lui Hristos n-au fost z˘ad˘arnicite. El a îng˘aduit ca
duhurile rele s˘a distrug˘a turma de porci, ca o mustrare pentru iudeii
care cre¸steau aceste animale necurate pentru câ¸stig. Dac˘a Hristos nu
i-ar fi împiedicat, demonii ar fi aruncat în mare nu numai porcii, ci
¸si pe p˘azitorii ¸si pe proprietarii lor. Ocrotirea atât a p˘azitorilor, cât ¸si
a st˘apânilor se datorase numai puterii Sale, folosit˘a, din mil˘a, pentru
sc˘aparea lor. Mai mult decât atât, acest eveniment a fost îng˘aduit
s˘a aib˘a loc pentru ca ucenicii s˘a poat˘a fi martori ai puterii crude
a lui Satana atât asupra omului, cât ¸si a animalelor. Mântuitorul
dorea ca urma¸sii S˘ai s˘a-l cunoasc˘a pe vr˘ajma¸sul pe care aveau s˘a-l
întâlneasc˘a, pentru a nu fi am˘agi¸ti ¸si birui¸ti de planurile lui. Voia
Sa era, de asemenea, ca oamenii din regiunea aceea s˘a vad˘a puterea
Sa de a rupe robia lui Satana ¸si de a-i elibera pe captivi. Iar când
Isus Însu¸si avea s˘a plece, b˘arba¸tii aceia elibera¸ti într-un mod atât de
minunat r˘amâneau s˘a vesteasc˘a mila Binef˘ac˘atorului lor.
În Scripturi mai sunt redate ¸si alte împrejur˘ari asem˘an˘atoare.
Fiica femeii siro-feniciene era chinuit˘a grozav de un demon, pe
care Isus l-a alungat prin Cuvântul S˘au (
Marcu 7, 26-30
). „Unul