Lucrarea duhurilor rele
443
st˘apânit de un demon, orb ¸si mut“ (
Matei 12, 22
); un tân˘ar care
avea un duh mut, care deseori „îl arunca în foc, ¸si în ap˘a, pentru
a-l distruge“ (
Marcu 9, 17-27
); demonizatul care era chinuit de
un duh al unui demon necurat (
Luca 4, 33-36
) a tulburat lini¸stea
Sabatului în sinagoga din Capernaum— to¸ti ace¸stia au fost vindeca¸ti
de Mântuitorul milostiv. Aproape în fiecare împrejurare, Hristos S-a
[516]
adresat demonului ca unei fiin¸te inteligente, poruncindu-i s˘a ias˘a
din victim˘a ¸si s˘a nu o mai chinuiasc˘a. Închin˘atorii de la Capernaum,
v˘azând marea Sa putere, au fost uimi¸ti ¸si vorbeau între ei, spunând:
„Ce înseamn˘a lucrul acesta? El porunce¸ste cu st˘apânire ¸si cu putere
duhurilor necurate ¸si ele ies afar˘a!“ (
Luca 4, 36
).
Cei poseda¸ti de duhuri rele sunt de obicei reprezenta¸ti ca fiind
într-o stare de mare suferin¸t˘a; cu toate acestea, sunt ¸si excep¸tii de
la aceast˘a regul˘a. Pentru a avea putere supranatural˘a, unii primeau
influen¸ta satanic˘a. Ace¸stia, desigur, nu aveau lupte cu demonii. Din
aceast˘a categorie erau aceia care aveau duhul ghicirii — Simon
magul, Elima vr˘ajitorul ¸si femeia aceea care s-a luat dup˘a Pavel ¸si
Sila la Filipi.
Nimeni nu se g˘ase¸ste într-o primejdie mai mare din partea in-
fluen¸tei spiritelor rele decât aceia care, ne¸tinând seama de m˘arturia
direct˘a ¸si îndestul˘atoare a Scripturilor, neag˘a existen¸ta ¸si lucrarea
celui r˘au ¸si a îngerilor lui. Atâta vreme cât suntem în necuno¸stin¸t˘a
cu privire la ¸siretlicurile lui, ele au un câ¸stig aproape de necrezut;
mul¸ti iau seama la sugestiile lor, în timp ce cred c˘a urmeaz˘a îndem-
nul propriei în¸telepciuni. Pentru motivul acesta, pe m˘asur˘a ce ne
apropiem de încheierea timpului, când Satana va lucra cu cea mai
mare putere pentru a am˘agi ¸si a distruge, el r˘aspânde¸ste pretutindeni
credin¸ta c˘a nu exist˘a. Aceasta este metoda lui de a se ascunde pe
sine ¸si modul lui de lucru.
De nimic nu se teme atât de mult marele am˘agitor ca de faptul
c˘a îi vom cunoa¸ste planurile. ¸Si-a ascuns atât de bine adev˘aratul
caracter ¸si scopurile, încât a f˘acut s˘a fie reprezentat în a¸sa fel ca
s˘a nu provoace nici o emo¸tie deosebit˘a în afar˘a de batjocur˘a sau
nemul¸tumire. Îi place s˘a fie descris ca o fiin¸t˘a caraghioas˘a sau ca o
fiin¸t˘a resping˘atoare, jum˘atate animal ¸si jum˘atate om. Îi place s˘a-¸si
aud˘a numele folosit în glum˘a ¸si batjocur˘a de c˘atre aceia care se
socotesc inteligen¸ti ¸si cunosc˘atori.
[517]