Prima mare am˘agire
471
Iuda se refer˘a la aceea¸si perioad˘a: „El a p˘astrat pentru judecata
zilei celei mari, pu¸si în lan¸turi ve¸snice, în întuneric, pe îngerii care
nu ¸si-au p˘astrat vrednicia, ci ¸si-au p˘ar˘asit locuin¸ta“. ¸Si citeaz˘a mai
departe cuvintele lui Enoh: „Iat˘a c˘a a venit Domnul cu zecile de
mii de sfin¸ti ai S˘ai, ca s˘a fac˘a o judecat˘a împotriva tuturor“ (
Iuda
[549]
6.14.15
). Ioan spune c˘a „a v˘azut pe cei mor¸ti, mici ¸si mari, stând
înaintea lui Dumnezeu; ¸si au fost deschise c˘ar¸tile ... iar mor¸tii au
fost judeca¸ti dup˘a lucrurile care au fost scrise în c˘ar¸ti“ (
Apocalipsa
20, 12
).
Dar dac˘a mor¸tii se bucur˘a deja de fericirea cerului sau de chi-
nul din fl˘ac˘arile iadului, ce nevoie mai este de o judecat˘a viitoare?
Înv˘a¸t˘aturile Cuvântului lui Dumnezeu cu privire la aceste puncte im-
portante nu sunt nici neclare ¸si nici contradictorii; ele pot fi în¸telese
de min¸tile obi¸snuite. Dar care minte curat˘a poate vedea în¸telepciune
sau dreptate în aceast˘a teorie la mod˘a? Vor primi oare cei drep¸ti,
dup˘a cercetarea cazurilor lor la judecat˘a, invita¸tia: „Bine, rob bun ¸si
credincios ... intr˘a în bucuria st˘apânului t˘au“, când ei vor fi locuit în
prezen¸ta Sa poate veacuri întregi? Sunt oare cei nelegiui¸ti chema¸ti
din locul de chin ca s˘a primeasc˘a sentin¸ta din partea Judec˘atorului a
tot p˘amântul: „Dep˘arta¸ti-v˘a de la Mine, blestema¸tilor, în focul cel
ve¸snic?“ (
Matei 25, 21.41
). O, ce solemn˘a batjocur˘a! Ce ru¸sinoas˘a
discreditare a în¸telepciunii ¸si drept˘a¸tii lui Dumnezeu!
Teoria nemuririi sufletului a fost una dintre acele înv˘a¸t˘aturi r˘at˘a-
cite pe care Roma a împrumutat-o de la p˘agâni ¸si a încorporat-o în
religia cre¸stin˘at˘a¸tii. Martin Luther a clasat-o împreun˘a cu „fabulele
monstruoase, care formeaz˘a o parte din vraful de decrete ale Romei“
(E. Petavel,
The Problem of Immortality
, p. 255). Comentând asupra
cuvintelor lui Solomon, din Eclesiastul, care spune c˘a mor¸tii nu ¸stiu
nimic, reformatorul spune: „Un alt lucru care dovede¸ste c˘a mor¸tii
nu ¸stiu nimic. Este spus c˘a acolo nu mai exist˘a datorie, ¸stiin¸t˘a, cu-
no¸stin¸t˘a, în¸telepciune. Solomon socote¸ste c˘a mor¸tii dorm ¸si nu mai
¸stiu absolut nimic. Pentru mor¸tii care zac acolo, nu mai este nici
num˘ar˘atoarea zilelor ¸si nici a anilor, c˘aci atunci când vor învia, li se
va p˘area c˘a au dormit doar o clip˘a“ (Martin Luther,
Exposition of
Solomon»s Book Called Ecclesiastes
, p. 152).
[550]
Nic˘aieri în Sfintele Scripturi nu se g˘ase¸ste declara¸tia c˘a cei ne-
prih˘ani¸ti î¸si primesc r˘asplata sau cei nelegiui¸ti î¸si primesc pedeapsa
la moarte. Patriarhii ¸si profe¸tii nu ne-au dat o astfel de asigurare.