Scopul papalita¸tii
497
doua venire (
2 Tesaloniceni 2, 3-8
). Chiar la încheierea vremii, el
va conduce lucrarea de am˘agire. Iar Ioan declar˘a, referindu-se tot la
papalitate: „ ¸Si to¸ti locuitorii p˘amântului i se vor închina, to¸ti aceia
al c˘aror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vie¸tii
Mielului, care a fost junghiat“ (
Apocalipsa 13, 8
). Atât în lumea
veche, cât ¸si în cea nou˘a, papalitatea va primi închinare prin cinstea
dat˘a institu¸tiei duminicii, care se întemeiaz˘a numai pe autoritatea
bisericii romane.
Înc˘a de la mijlocul secolului al XIX-lea, în Statele Unite cerce-
t˘atorii profe¸tiei au prezentat lumii aceast˘a m˘arturie. În evenimentele
care au loc acum se vede o înaintare rapid˘a c˘atre împlinirea aces-
tei profe¸tii. La înv˘a¸t˘atorii protestan¸ti, se vede aceea¸si preten¸tie la
autoritatea divin˘a în favoarea p˘azirii duminicii ¸si aceea¸si lips˘a de
dovezi scripturistice ca la conduc˘atorii papali, care au n˘ascocit mi-
nuni pentru a umple locul unei porunci de la Dumnezeu. Sus¸tinerea
c˘a judec˘a¸tile lui Dumnezeu vin asupra oamenilor din cauza c˘alc˘arii
[580]
sabatului duminical se va repeta; deja a început s˘a fie sus¸tinut˘a.
¸Si o mi¸scare pentru impunerea p˘azirii duminicii câ¸stig˘a teren cu
repeziciune.
Uimitoare este biserica roman˘a în subtilitatea ¸si ¸siretenia ei. Ea
poate citi ce trebuie s˘a se întâmple. Ea î¸si a¸steapt˘a vremea, v˘azând c˘a
bisericile protestante îi dau onoare primind sabatul cel fals ¸si c˘a se
preg˘atesc s˘a-l impun˘a prin acelea¸si mijloace pe care le-a folosit ea în
zilele de odinioar˘a. Aceia care resping lumina adev˘arului vor c˘auta
iar˘a¸si ajutor la aceast˘a a¸sa-zis˘a putere infailibil˘a, pentru a în˘al¸ta o
institu¸tie care ¸si-a avut originea o dat˘a cu ea. Cu cât˘a bucurie va
veni în ajutorul protestan¸tilor pentru aceast˘a lucrare, nu este greu de
presupus. Cine în¸telege mai bine decât conduc˘atorii papali cum s˘a-i
trateze pe aceia care nu ascult˘a de biseric˘a?
Biserica Romano-Catolic˘a, cu toate ramifica¸tiile ei în lumea în-
treag˘a, formeaz˘a o organiza¸tie vast˘a, sub st˘apânirea scaunului papal
¸si destinat s˘a slujeasc˘a intereselor lui. Milioanele lui de credincio¸si
din toate ¸t˘arile globului sunt instrui¸ti s˘a se ¸tin˘a lega¸ti în supunere
fa¸t˘a de papa. Oricare le-ar fi na¸tionalitatea sau guvern˘amântul, ei
trebuie s˘a priveasc˘a autoritatea bisericii mai presus de oricare alta.
Cu toate c˘a au jurat credin¸t˘a fa¸t˘a de stat, în spatele acestuia st˘a votul
de ascultare fa¸t˘a de Roma, care îl dezleag˘a de oricare alt angajament
împotriva intereselor ei.