Basic HTML Version
48
Tragedia veacurilor
sunt converti¸ti se ¸tineau înc˘a de înv˘a¸t˘aturile filozofiei lor p˘agâne¸sti
¸si nu numai c˘a ei continuau s˘a le studieze, dar le impuneau ¸si altora,
socotindu-le mijloace de a-¸si extinde influen¸ta printre p˘agâni. R˘a-
t˘aciri serioase au fost introduse în felul acesta în credin¸ta cre¸stin˘a.
Printre cele mai de seam˘a erau credin¸ta în nemurirea de la natur˘a a
omului ¸si con¸stien¸ta lui în moarte. Aceast˘a înv˘a¸t˘atur˘a a pus temelia
pe care Roma ¸si-a întemeiat invocarea sfin¸tilor ¸si adorarea fecioarei
Maria. Din aceasta a izvorât ¸si r˘at˘acirea cu privire la chinurile ve¸s-
nice pentru cel care r˘amâne nepoc˘ait ¸si care a fost încorporat˘a, de
timpuriu, în doctrina papal˘a.
Atunci a fost preg˘atit˘a calea pentru introducerea unei alte n˘asco-
ciri a p˘agânismului, pe care Roma a numit-o purgatoriu ¸si a folosit-o
pentru a îngrozi mul¸timile credule ¸si supersti¸tioase. Prin aceast˘a r˘a-
t˘acire se afirma existen¸ta unui loc de tortur˘a, în care sufletele acelora
care n-au meritat condamnarea ve¸snic˘a trebuie s˘a sufere pedeapsa
pentru p˘acatele lor ¸si din care, dup˘a ce sunt eliberate de necur˘a¸tie,
[59]
sunt primite în ceruri [
(vezi note suplimentare)
].
Apoi a fost necesar˘a o alt˘a pl˘asmuire pentru a face ca Roma s˘a fie
în stare s˘a profite de pe urma temerilor ¸si viciilor adep¸tilor ei. Aceasta
a fost realizat˘a prin înv˘a¸t˘atura despre indulgen¸te. Iertarea total˘a a
p˘acatelor, trecute, prezente ¸si viitoare, ¸si sc˘aparea de toate durerile
¸si pedepsele ce decurgeau din ele erau f˘ag˘aduite tuturor acelora care
se înscriau în r˘azboaiele pontifilor, pentru a-¸si întinde st˘apânirea lor
lumeasc˘a ca s˘a-¸si pedepseasc˘a vr˘ajma¸sii sau pentru a-i extermina pe
aceia care îndr˘azneau s˘a conteste suprema¸tia lor spiritual˘a. Oamenii
mai erau înv˘a¸ta¸ti c˘a, prin oferirea de bani bisericii, s-ar putea elibera
de p˘acate ¸si ar putea elibera ¸si sufletele prietenilor lor deceda¸ti care
erau preda¸ti fl˘ac˘arilor chinuitoare. Prin mijloace de felul acesta,
Roma ¸si-a umplut tezaurele ¸si a sus¸tinut m˘are¸tia, luxul ¸si viciul
pretin¸silor reprezentan¸ti ai Aceluia care nu avusese unde s˘a- ¸Si plece
capul [
(vezi note suplimentare)
].
Rânduiala biblic˘a a Cinei Domnului fusese înlocuit˘a cu jertfa
idolatr˘a a liturghiei. Preo¸tii papali pretindeau c˘a, prin bufoneriile lor
f˘ar˘a sens, transform˘a pâinea ¸si vinul simplu în „trupul ¸si sângele lui
Hristos“ (Cardinalul Wiseman,
The Real Presence of the Body and
Blood of Our Lord Jesus Christ in the Blessed Eucharist, Proved
From Scripture
, lect.8, sect.3, par.26). Cu o încumetare hulitoare, ei
pretindeau în mod deschis c˘a aveau puterea de a-L crea pe Dumne-