Basic HTML Version
Capitolul 4 — Valdenzii
În mijlocul întunericului
— care se l˘asase pe p˘amânt, în timpul
îndelungatei perioade de suprema¸tie papal˘a, lumina adev˘arului n-
a putut fi stins˘a cu totul. În fiecare veac au existat martori pentru
Dumnezeu, b˘arba¸ti care au cultivat credin¸ta în Hristos ca singurul
Mijlocitor între Dumnezeu ¸si om, care au socotit Biblia ca fiind
singura regul˘a de via¸t˘a ¸si care au sfin¸tit Sabatul adev˘arat. Cât de
mult datoreaz˘a lumea acestor b˘arba¸ti, posteritatea nu va ¸sti niciodat˘a.
Au fost marca¸ti ca eretici, motivele lor au fost criticate, caracterele
lor au fost calomniate, scrierile lor au fost interzise, denaturate sau
mutilate. Cu toate acestea ei au stat hot˘arâ¸ti ¸si, de la un veac la
altul, au p˘astrat credin¸ta în cur˘a¸tia ei ca o mo¸stenire sfânt˘a pentru
genera¸tiile ce urmau s˘a vin˘a.
Istoria poporului lui Dumnezeu în timpul veacurilor de întune-
cime care au urmat, datorit˘a suprema¸tiei Romei, este scris˘a în ceruri,
dar rapoartele omene¸sti îi rezerv˘a un spa¸tiu restrâns. Câteva urme ale
existen¸tei lui abia se pot g˘asi, cu excep¸tia acuza¸tiilor prigonitorilor.
Politica Romei a fost aceea de a ¸sterge orice urm˘a de opozi¸tie fa¸t˘a
de înv˘a¸t˘aturile sau hot˘arârile ei. Ea a c˘autat s˘a distrug˘a tot ce era
vinovat de erezie, fie persoane, fie scrieri. Expresii de îndoial˘a sau
întreb˘ari cu privire la autoritatea dogmelor papale erau suficiente
pentru a pierde via¸ta bogatului sau a s˘aracului, celui de sus sau de
jos. Roma a încercat s˘a distrug˘a orice raport al cruzimii ei fa¸t˘a de
disiden¸ti. Conciliile papale au hot˘arât ca acele c˘ar¸ti sau scrieri care
con¸tin asemenea rapoarte s˘a fie date fl˘ac˘arilor. Înainte de inventarea
[62]
tiparului, c˘ar¸tile erau pu¸tine la num˘ar ¸si într-o form˘a nepotrivit˘a de a
putea fi p˘astrate; de aceea nu se puteau face prea multe pentru a-i
împiedica pe romani¸sti s˘a-¸si aduc˘a la îndeplinire scopul.
Nici o biseric˘a din˘auntrul hotarelor jurisdic¸tiei Romei n-a fost
prea mult l˘asat˘a netulburat˘a ca s˘a se bucure de libertatea de con¸sti-
in¸t˘a. De îndat˘a ce papalitatea a câ¸stigat puterea, ea a întins mâna
pentru a-i zdrobi pe to¸ti aceia care refuzau s˘a recunoasc˘a domina¸tia
ei ¸si, una dup˘a alta, bisericile s-au supus st˘apânirii ei.
51