Basic HTML Version
558
Tragedia veacurilor
„Vrednic, vrednic, vrednic este Mielul care a fost junghiat ¸si tr˘aie¸ste
iar˘a¸si!“ Cei din familia lui Adam îi urmeaz˘a exemplul ¸si î¸si a¸seaz˘a
coroanele la picioarele Mântuitorului când se pleac˘a înaintea Sa în
adorare.
La aceast˘a reunire sunt martori îngerii care au plâns la c˘aderea
lui Adam ¸si s-au bucurat atunci când Isus, dup˘a înviere, S-a în˘al¸tat
la cer, deschizând mormântul pentru to¸ti aceia care vor crede în
Numele S˘au. Acum v˘ad lucrarea de mântuire împlinit˘a ¸si î¸si unesc
glasurile în cânt˘ari de laud˘a.
Pe marea de cristal, înaintea tronului, acea mare ca de sticl˘a
amestecat˘a cu foc — atât de mult str˘alucind de slava lui Dumnezeu
-, este adunat˘a mul¸timea care a „câ¸stigat biruin¸ta asupra fiarei, a
chipului ei, a semnului ei ¸si a num˘arului numelui ei“. Împreun˘a cu
Mielul pe Muntele Sionului, „cu harpele lui Dumnezeu în mân˘a“,
stau cei o sut˘a patruzeci ¸si patru de mii care au fost r˘ascump˘ara¸ti
dintre oameni; ¸si se aude ca sunetul multor ape ¸si ca sunetul unui
tunet puternic „glasul cânt˘are¸tilor care cântau din harpele lor“. Ei
cântau „o cântare nou˘a“, înaintea tronului, o cântare pe care nici un
[649]
om n-o poate cânta afar˘a de cei o sut˘a patruzeci ¸si patru de mii. Este
cântarea lui Moise ¸si a Mielului — cântarea eliber˘arii. Nimeni în
afar˘a de cei o sut˘a patruzeci ¸si patru de mii nu poate înv˘a¸ta cântarea
aceasta; c˘aci este cântarea experien¸tei lor — o experien¸t˘a pe care
nici o alt˘a genera¸tie n-a avut-o pân˘a atunci. „Ace¸stia urmeaz˘a pe
Miel oriunde merge El.“ Fiind în˘al¸ta¸ti de pe p˘amânt, dintre cei vii,
sunt socoti¸ti ca „primele roade pentru Dumnezeu ¸si pentru Miel“
(
Apocalipsa 15, 2-3
;
14, 1-5
). „Ace¸stia sunt cei care au venit din
strâmtorarea cea mare“; au trecut printr-un timp de strâmtorare cum
nu a fost niciodat˘a pe p˘amânt. Ei au rezistat groazei din timpul
strâmtor˘arii lui Iacov, au stat f˘ar˘a mijlocitor în timpul rev˘ars˘arii
finale a judec˘a¸tilor lui Dumnezeu. Dar au fost elibera¸ti, c˘aci „¸si-au
sp˘alat hainele ¸si le-au albit în sângele Mielului“. „În gura lor nu
s-a g˘asit minciun˘a, c˘aci sunt f˘ar˘a pat˘a“ înaintea lui Dumnezeu. „De
aceea stau ei înaintea tronului lui Dumnezeu ¸si-I slujesc zi ¸si noapte
în templul S˘au. ¸Si cel care ¸sede pe tron va locui în mijlocul lor.“
Ei au v˘azut p˘amântul devastat de foamete ¸si de boli, soarele având
puterea s˘a-i dogoreasc˘a pe oameni cu o ar¸si¸t˘a mare ¸si ei în¸si¸si au
suportat necazuri, foame ¸si sete. Dar „nu vor mai fi fl˘amânzi, nici nu
le va mai fi sete; nici nu-i va mai dogori soarele, nici vreo alt˘a ar¸si¸t˘a.