Basic HTML Version
588
Tragedia veacurilor
patruzeci de zile ¸si, la întoarcerea lor, evreii, îsp˘aimânta¸ti de raportul
lor, au refuzat s˘a se ridice, s˘a mearg˘a ¸si s˘a ocupe ¸Tara F˘ag˘aduin¸tei.
Urmarea a fost c˘a Domnul a rostit asupra lor o sentin¸t˘a: „Dup˘a cum
în patruzeci de zile a¸ti iscodit ¸tara, tot a¸sa patruzeci de ani ve¸ti purta
pedeapsa f˘ar˘adelegii voastre; adic˘a un an de fiecare zi: ¸si ve¸ti ¸sti
atunci ce însemneaz˘a s˘a-Mi retrag Eu mâna de la voi“ (
Numeri 14,
34
). O metod˘a similar˘a pentru calcularea timpului viitor este ar˘atat˘a
prin profetul Ezechiel. Patruzeci de ani de pedeaps˘a pentru f˘ar˘adelegi
a¸stepta regatul lui Iuda. Domnul spusese prin profet: „Dup˘a ce vei
ispr˘avi aceste zile, culc˘a-te a doua oar˘a pe coasta dreapt˘a, ¸si poart˘a
nelegiuirea casei lui Iuda patruzeci de zile; î¸ti pun câte o zi pentru
fiecare an“ (
Ezechiel 4, 6
). Acest principiu zi-an are o aplicabilitate
însemnat˘a în interpretarea timpului din profe¸tia celor „dou˘a mii trei
sute de seri ¸si dimine¸ti“ (
Daniel 8, 14
) ¸si a perioadei de o mie dou˘a
sute ¸saizeci de zile, ar˘atat˘a în diferite alte locuri sub denumirea de
„o vreme, dou˘a vremi ¸si o jum˘atate de vreme“ (
Daniel 7, 25
), 42 de
luni (
Apocalipsa 11, 2
;
13, 5
) ¸si 1260 de zile (
Apocalipsa 11, 3
;
12,
6
) „¸si trei zile ¸si jum˘atate“ (
Apocalipsa 11, 9
).
Pagina
52
. —
Scrieri pl ˘asmuite
— Printre documentele care în
prezent sunt socotite ca fiind pl˘asmuite, Dona¸tia lui Constantin ¸si
Decretele Pseudo-Isidoriene sunt de importan¸t˘a capital˘a.
„Dona¸tia
lui Constantin
este denumirea tradi¸tional˘a dat˘a în vremea evului
mediu unui document despre care s-a presupus c˘a a fost adresat de
c˘atre Constantin cel Mare Papei Silvestru I, care s-a g˘asit pentru
prima oar˘a într-un manuscris parisian (Codex lat. 2777), probabil la
începutul secolului IX. Din secolul XI a fost folosit ca un argument
puternic în favoarea preten¸tiilor papale ¸si, ca urmare, din secolul XII
a fost obiectul unei controverse viguroase. În acela¸si timp, dând po-
sibilitatea de a privi papalitatea ca fiind o intermediar˘a între Imperiul
Roman original ¸si cel medieval ¸si astfel s˘a formeze baza teoretic˘a
a continuit˘a¸tii pentru primirea legii romane în evul mediu, aceasta
n-a avut o influen¸t˘a mic˘a asupra istoriei p˘amânte¸sti“ — The New
[682]
Schaff — Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge, vol. 3 art.
Donation of Constantin
, p. 484-485.
Teoria istoric˘a dezvoltat˘a în „Dona¸tie“ este larg discutat˘a în lu-
crarea cardinalului Mannig»s
The Temporal Power of the Vicar of
Jesus Christ
, London, 1862. Argumentele în favoarea „Dona¸tiei“ au
fost de tip scolastic, iar posibilitatea falsific˘arii n-a fost men¸tionat˘a