Page 74 - Tragedia veacurilor

Basic HTML Version

70
Tragedia veacurilor
În timp ce c˘alug˘arii str˘ab˘ateau ¸tara, comercializând iert˘arile papei,
mul¸ti au fost f˘acu¸ti s˘a se îndoiasc˘a de posibilitatea procur˘arii iert˘arii
cu bani ¸si se întrebau dac˘a nu ar fi trebuit s˘a caute iertare mai degrab˘a
la Dumnezeu decât la pontiful Romei [
(vezi note suplimentare)
]. Nu
pu¸tini erau alarma¸ti de l˘acomia c˘alug˘arilor, ale c˘aror pofte p˘areau c˘a
nu pot fi împlinite niciodat˘a. „C˘alug˘arii ¸si preo¸tii Romei, spuneau ei,
ne consum˘a ca un cancer. Dumnezeu trebuie s˘a ne elibereze, altfel
poporul va pieri“ (D»Aubigne b.17, cap.7). Pentru a-¸si ascunde
zgârcenia, ace¸sti c˘alug˘ari cer¸setori pretindeau c˘a urmeaz˘a exemplul
Mântuitorului, declarând c˘a Isus ¸si ucenicii S˘ai fuseser˘a sus¸tinu¸ti
din mila poporului. Aceast˘a sus¸tinere avea ca rezultat p˘agubirea
cauzei lor, c˘aci ea îi ducea pe mul¸ti la Biblie pentru a în¸telege ei
în¸si¸si adev˘arul — consecin¸t˘a care era cel mai pu¸tin dorit˘a de Roma.
Min¸tile oamenilor erau îndreptate c˘atre Izvorul adev˘arului, pe care
ei doreau s˘a-l ascund˘a.
Wycliffe a început s˘a scrie ¸si s˘a publice bro¸suri împotriva c˘alu-
g˘arilor, c˘autând îns˘a nu atât s˘a intre în conflict cu ei, cât s˘a atrag˘a
aten¸tia oamenilor c˘atre înv˘a¸t˘aturile Bibliei ¸si c˘atre Autorul lor. El
declara c˘a puterea de a ierta ¸si de a excomunica nu apar¸tinea papei
în mai mare m˘asur˘a decât preo¸tilor obi¸snui¸ti ¸si c˘a nici un om nu
poate fi cu adev˘arat excomunicat pân˘a ce, mai întâi, n-a adus asupra
lui condamnarea lui Dumnezeu. Nu putea fi o alt˘a cale mai cu efect
de a ar˘ata lep˘adarea acelui sistem monstruos de st˘apânire spiritual˘a
¸si vremelnic˘a, pe care papa îl în˘al¸tase ¸si în care sufletele ¸si trupurile
a milioane de oameni erau ¸tinute în robie.
Din nou Wycliffe a fost chemat s˘a apere drepturile coroanei
engleze împotriva împil˘arilor Romei ¸si, fiind numit ambasador regal,
a petrecut doi ani în ¸T˘arile de Jos, în confruntare cu trimi¸sii papei.
Aici a fost adus în leg˘atur˘a cu ecleziasticii din Fran¸ta, Italia ¸si Spania
[85]
¸si a avut ocazia s˘a vad˘a dincolo de cortin˘a ¸si s˘a capete o cunoa¸stere a
multor lucruri care ar fi r˘amas ascunse pentru el în Anglia. A în¸teles
multe aspecte care urmau s˘a-i dea subiecte pentru lucr˘arile lui de mai
târziu. În ace¸sti reprezentan¸ti de la curtea papal˘a el a citit caracterul
adev˘arat ¸si preten¸tiile acestei ierarhii. S-a întors în Anglia pentru a
repeta înv˘a¸t˘aturile lui de mai înainte în mod deschis ¸si cu o râvn˘a
mai mare, declarând c˘a l˘acomia, mândria ¸si în¸sel˘aciunea erau idolii
Romei.