Ghetsemani
591
poat˘a fi în stare s˘a suporte conflictul care-I st˘atea în fa¸t˘a, cu puterile
întunericului. În pustia ispitirii, destinul neamului omenesc fusese
în cump˘an˘a. Domnul Hristos a fost atunci biruitor. Acum, ispitito-
[687]
rul venise pentru ultima ¸si teribila lupt˘a. Pentru acest moment se
preg˘atise el în timpul celor trei ani de lucrare a Domnului Hristos.
El aruncase totul în balan¸t˘a. Dac˘a avea s˘a dea gre¸s aici, speran¸ta
sa de a fi atotst˘apânitor se n˘aruia; împ˘ar˘a¸tiile lumii aveau s˘a fie
în cele din urm˘a ale Domnului; el personal avea s˘a fie îndep˘artat
¸si aruncat afar˘a. Dar, dac˘a Domnul Hristos putea fi înfrânt, atunci
p˘amântul avea s˘a devin˘a împ˘ar˘a¸tia lui Satana, iar neamul omenesc
avea s˘a fie pentru totdeauna sub puterea sa. Cu implica¸tiile acestui
conflict înaintea Sa, sufletul Domnului Hristos era plin de teama
desp˘ar¸tirii de Dumnezeu. Satana Îi ¸soptea c˘a, dac˘a devenea garantul
unei lumi p˘ac˘atoase, aceast˘a desp˘ar¸tire avea s˘a fie ve¸snic˘a. El avea
s˘a fie identificat cu împ˘ar˘a¸tia lui Satana ¸si niciodat˘a nu va mai putea
fi una cu Dumnezeu.
¸Si, de fapt, ce urma s˘a se câ¸stige prin acest sacrificiu? Cât de
lipsite de perspectiv˘a, de n˘adejde ap˘areau vinov˘a¸tia ¸si nerecuno¸stin¸ta
oamenilor! ¸Si astfel, în modul cel mai crud, Satana f˘acea presiuni
asupra R˘ascump˘ar˘atorului nostru, ¸soptindu-I: „Cei care pretindeau
c˘a sunt mai presus de to¸ti ceilal¸ti în cele materiale ¸si spirituale Te-au
respins. Ei caut˘a s˘a Te nimiceasc˘a pe Tine, care e¸sti temelia, centrul
¸si sigiliul f˘ag˘aduin¸telor f˘acute lor ca unui popor deosebit. Chiar unul
dintre ucenicii T˘ai, care a ascultat sfaturile ¸si înv˘a¸t˘aturile Tale ¸si
care a fost primul în activitatea bisericii, Te va vinde. Unul dintre
cei mai zelo¸si urma¸si ai T˘ai se va lep˘ada de Tine. To¸ti te vor uita...“
Întreaga fiin¸t˘a a Domnului Hristos avea oroare fa¸t˘a de acest gând.
Faptul c˘a aceia pe care El Se angajase s˘a-i mântuiasc˘a, aceia pe
care El îi iubea a¸sa de mult, se vor al˘atura lui Satana în planurile
lui a str˘apuns sufletul S˘au. Lupta era teribil˘a. M˘asura intensit˘a¸tii
ei era vinov˘a¸tia na¸tiunii Sale, a acuzatorilor ¸si a tr˘ad˘atorului S˘au,
vinov˘a¸tia unei lumi ce z˘acea în nelegiuire. P˘acatele omenirii ap˘asau
greu asupra Domnului Hristos ¸si sim¸t˘amântul mâniei lui Dumnezeu
împotriva p˘acatului zdrobea via¸ta Sa.
Privi¸ti-L cânt˘arind pre¸tul ce trebuia pl˘atit pentru mântuirea celor
p˘ac˘ato¸si. În agonia Sa, El Se prindea de p˘amântul rece ca ¸si când
ar fi vrut s˘a împiedice îndep˘artarea de Tat˘al S˘au. Roua rece a nop¸tii
a c˘azut pe trupul S˘au întins la p˘amânt, dar El nu-i d˘adu aten¸tie.