Basic HTML Version
170
Patriarhi ¸si profe¸ti
casa lui Laban. Cu toate c˘a venise f˘ar˘a avere ¸si neînso¸tit, în timp de
câteva s˘apt˘amâni el a dovedit valoarea h˘arniciei ¸si priceperii sale ¸si
a fost rugat s˘a r˘amân˘a acolo mai departe. S-a f˘acut în¸telegerea ca el
s˘a-i slujeasc˘a ¸sapte ani lui Laban pentru mâna Rahelei.
În vremurile de demult, obiceiul cerea ca mirele, înainte de defi-
nitivarea unei în¸telegeri de c˘as˘atorie, s˘a pl˘ateasc˘a tat˘alui so¸tiei sale
o sum˘a de bani sau echivalentul ei în bunuri, dup˘a cum era starea
lui. Aceasta era considerat˘a ca o garan¸tie a c˘as˘atoriei. P˘arin¸tii nu
socoteau c˘a este bine s˘a încredin¸teze fericirea fiicelor lor unor b˘ar-
ba¸ti care nu s-ar fi îngrijit de cele necesare între¸tinerii familiei lor.
Dac˘a nu aveau destul spirit de economie ¸si energia necesar˘a ca s˘a
conduc˘a bine treburile vie¸tii, s˘a aib˘a vite sau p˘amânt, era temerea
[189]
c˘a via¸ta lor se va dovedi lipsit˘a de orice valoare. Dar erau ¸si m˘asuri
ca aceia care nu aveau cu ce pl˘ati pentru o so¸tie s˘a poat˘a fi pu¸si la
prob˘a. Lor li se îng˘aduia s˘a munceasc˘a pentru tat˘al a c˘arui fiic˘a o
iubeau, durata timpului fiind hot˘arât˘a dup˘a valoarea zestrei cerute.
Dac˘a pretendentul era credincios în slujirea sa ¸si se dovedea vrednic
¸si în alte privin¸te, el primea fata ca s˘a-i fie so¸tie; ¸si, de obicei, zestrea
pe care o primise tat˘al era dat˘a fetei la c˘as˘atorie. În cazul Rahelei
¸si al Leii, Laban, în mod egoist, a oprit totu¸si zestrea ce trebuia s˘a
li se dea; ele s-au referit la acest lucru chiar înainte de a pleca din
Mesopotamia, când au spus: „Ne-a vândut ¸si ne-a mâncat banii“
(
Geneza 31, 15
).
Obiceiul acesta vechi, de¸si uneori era folosit în mod abuziv, ca
¸si în cazul lui Laban, avea urm˘ari bune. Atunci când i se cerea
pretendentului s˘a slujeasc˘a pentru ob¸tinerea miresei sale, se punea
stavil˘a înaintea unei c˘as˘atorii pripite ¸si era ocazia de a se vedea
cât de profunde erau sentimentele sale, cum ¸si iscusin¸ta sa de a se
îngriji de familie. În vremea noastr˘a, multe rele rezult˘a din folosirea
unei c˘ai opuse acesteia. Se întâmpl˘a adesea c˘a, înainte de c˘as˘atorie,
unele persoane au pu¸tine ocazii s˘a cunoasc˘a obiceiurile ¸si felul de
a fi al celuilalt, iar în ceea ce prive¸ste via¸ta de fiecare zi, ei sunt cu
totul str˘aini atunci când î¸si unesc via¸ta ¸si interesele la altar. Mul¸ti
descoper˘a, prea târziu îns˘a, c˘a nu sunt potrivi¸ti unul pentru altul, iar
rezultatul unirii lor este o via¸t˘a întreag˘a de mizerie. Adesea, so¸tia
¸si copiii sufer˘a din cauza indolen¸tei ¸si nepriceperii sau obiceiurilor
vicioase ale so¸tului ¸si tat˘alui. Dac˘a s-ar fi cercetat mai înainte de