Basic HTML Version
392
Patriarhi ¸si profe¸ti
hot˘arât ¸si plin de lep˘adare de sine pân˘a la încheierea lucr˘arii sale
a fost r˘apus în cele din urm˘a. Dumnezeu fusese dezonorat în ochii
adun˘arii poporului Israel, când ar fi trebuit s˘a fie onorat ¸si pream˘arit.
Cu prilejul acesta, Dumnezeu n-a pronun¸tat nici o judecat˘a asu-
pra acelora care prin purtarea lor nelegiuit˘a i-au provocat atât de
mult pe Moise ¸si Aaron. Toat˘a dezaprobarea a c˘azut asupra condu-
c˘atorilor. Aceia care st˘ateau ca reprezentan¸ti ai lui Dumnezeu nu
L-au onorat. Moise ¸si Aaron s-au sim¸tit ei în¸si¸si jigni¸ti, pierzând
din vedere faptul c˘a poporul nu cârtea împotriva lor, ci împotriva
lui Dumnezeu. Datorit˘a faptului c˘a au privit la ei ¸si s-au l˘asat du¸si
[419]
de propriile resentimente, au c˘azut în p˘acat f˘ar˘a s˘a-¸si dea seama ¸si
n-au mai putut s˘a-i arate poporului vinov˘a¸tia lui cea mare înaintea
lui Dumnezeu.
Amar˘a ¸si plin˘a de umilin¸t˘a a fost judecata rostit˘a f˘ar˘a întârziere.
„Atunci Domnul a zis lui Moise: «Pentru c˘a n-a¸ti crezut în Mine, ca
s˘a M˘a sfin¸ti¸ti înaintea copiilor lui Israel, nu voi ve¸ti duce adunarea
aceasta în ¸tara pe care i-o dau»“. Ei trebuia s˘a moar˘a împreun˘a cu
r˘azvr˘atitul Israel înainte de trecerea Iordanului. Dac˘a Moise ¸si Aaron
ar fi nutrit un spirit de în˘al¸tare de sine sau ar fi manifestat un spirit
p˘atima¸s în fa¸ta avertiz˘arii ¸si mustr˘arii divine, vinov˘a¸tia lor ar fi fost
mult mai mare. Dar ei nu s-au f˘acut vinova¸ti de un p˘acat cu voia,
în mod deliberat, ci au fost birui¸ti de o ispit˘a nea¸steptat˘a, iar c˘ain¸ta
lor a fost imediat˘a ¸si din toat˘a inima. Domnul a primit poc˘ain¸ta lor,
de¸si, datorit˘a r˘aului pe care p˘acatul lor îl putea provoca în mijlocul
poporului, nu putea s˘a anuleze pedeapsa.
Moise nu ¸si-a t˘ainuit pedeapsa, ci i-a spus poporului c˘a, deoarece
nu I-a dat lui Dumnezeu slava cuvenit˘a, el nu va putea s˘a-i conduc˘a în
¸tara f˘ag˘aduit˘a. Le-a cerut s˘a ia aminte la pedeapsa sever˘a, pronun¸tat˘a
în dreptul s˘au, ¸si s˘a judece apoi cum prive¸ste Dumnezeu cârtirea lor,
punând numai asupra unui om pedeapsa care — din cauza p˘acatelor
lor — ar fi trebuit s˘a vin˘a asupra lor. El le-a spus c˘a I-a cerut cu
insisten¸t˘a lui Dumnezeu s˘a revin˘a asupra acestei hot˘arâri, dar fusese
refuzat. „Dar Domnul S-a mâniat pe mine, din pricina voastr˘a, a
spus el, ¸si nu m-a ascultat“ (
Deuteronom 3, 26
).
De fiecare dat˘a când venea câte o împrejurare mai grea sau tre-
ceau printr-o încercare, izraeli¸tii erau gata s˘a-l învinov˘a¸teasc˘a pe
Moise c˘a i-a scos din Egipt, ca ¸si când Dumnezeu n-ar fi avut nimic
de a face cu aceast˘a problem˘a. În tot timpul c˘al˘atoriilor lor, atunci