104
Tragedia veacurilor
Dac˘a vreun c˘alug˘ar ar fi câ¸stigat cerul prin practicile c˘alug˘are¸sti, sunt
sigur c˘a eu a¸s fi fost îndrept˘a¸tit la aceasta.... Dac˘a a¸s mai fi continuat
a¸sa, mi-a¸s fi dus chinurile pân˘a la moarte“ (
Idem
, b.2, cap.3). Ca
urmare a acestei discipline dureroase, ¸si-a pierdut puterea ¸si a suferit
crize de epuizare, de pe urma c˘arora nu ¸si-a mai revenit pe deplin,
niciodat˘a. A ajuns în cele din urm˘a în pragul dezn˘adejdii.
Când Luther socotea c˘a totul este pierdut, Dumnezeu i-a ridicat
un prieten ¸si un ajutor. Piosul Staupitz a luminat în¸telegerea lui
Luther pentru Cuvântul lui Dumnezeu ¸si l-a îndemnat s˘a priveasc˘a
dincolo de sine, s˘a înceteze a contempla pedeapsa ve¸snic˘a pentru
c˘alcarea Legii lui Dumnezeu ¸si s˘a priveasc˘a la Isus, Mântuitorul lui
iert˘ator de p˘acate. „În loc s˘a te chinuie¸sti cu privire la p˘acatele tale,
arunc˘a-te în bra¸tele Mântuitorului. Încrede-te în El, în neprih˘ani-
[124]
rea vie¸tii Lui, în isp˘a¸sirea prin moartea Lui. Ascult˘a-L pe Fiul lui
Dumnezeu.... El S-a f˘acut om ca s˘a-¸ti dea asigurarea favorii divine“.
„Iube¸ste-L pe El, care te-a iubit întâi“ (
Idem
, b.2, cap. 4). Astfel i-a
vorbit acel sol al milei. Cuvintele lui au f˘acut o impresie adânc˘a
asupra min¸tii lui Luther. Dup˘a multe lupte cu r˘at˘acirile pe care le
cultivase mult˘a vreme, a ajuns în stare s˘a în¸teleag˘a adev˘arul, iar
pacea a venit peste sufletul s˘au tulburat.
Luther a fost hirotonit ca preot ¸si a fost chemat de la m˘an˘astire ca
profesor la Universitatea din Wittenberg. Aici s-a dedicat studiului
Scripturilor în limbile originale. A început s˘a prezinte subiecte din
Biblie; cartea Psalmilor, Evangheliile ¸si Epistolele erau deschise
în¸telegerii mul¸timilor ce ascultau cu încântare. Staupitz, prietenul
¸si superiorul lui, l-a îndemnat s˘a se urce la amvon ¸si s˘a predice
Cuvântul lui Dumnezeu. Luther a ezitat, sim¸tindu-se nevrednic s˘a
vorbeasc˘a poporului în locul lui Hristos. Numai dup˘a o lupt˘a în-
delungat˘a s-a supus propunerilor prietenilor. Era deja puternic în
Scripturi ¸si harul lui Dumnezeu era peste el. Elocven¸ta lui i-a cuce-
rit pe ascult˘atori, claritatea ¸si puterea cu care prezenta adev˘arul le
convingea mintea, iar zelul lui le mi¸sca inimile.
Luther era înc˘a un fiu devotat al bisericii papale ¸si n-avea nici
m˘acar un gând c˘a ar ajunge vreodat˘a altfel. Dumnezeu, în providen¸ta
Sa, l-a condus s˘a viziteze Roma. A f˘acut c˘al˘atoria pe jos, g˘azduind
la m˘an˘astiri în drumul lui. La o m˘an˘astire din Italia, a fost foarte
uimit la vederea bog˘a¸tiei, luxului ¸si m˘are¸tiei de acolo. Înzestra¸ti
cu venituri princiare, c˘alug˘arii locuiau în apartamente splendide,