Basic HTML Version
Desp˘ar¸tirea lui Luther de Roma
107
¸si atmosfera r˘asuna de strig˘atele vânz˘atorilor ¸si ale cump˘ar˘atorilor.
Sub pretextul strângerii de fonduri pentru cl˘adirea bisericii Sf. Petru
din Roma, au fost oferite spre vânzare, în v˘azul lumii, indulgen¸te
pentru p˘acat, garantate de autoritatea papei. Urma s˘a fie ridicat un
templu pentru închinarea la adev˘aratul Dumnezeu, cu pre¸tul crimei
— piatra din capul unghiului fiind pus˘a cu plata nelegiuirii! Dar chiar
mijloacele adoptate pentru în˘al¸tarea Romei au provocat o lovitur˘a
de moarte pentru puterea ¸si m˘are¸tia ei. Aceasta a ridicat cel mai
hot˘arât, cel mai eficient adversar al papalit˘a¸tii ¸si a dus la o lupt˘a care
a mi¸scat coroana întreit˘a de pe capul pontifului.
Delegatul îns˘arcinat s˘a supravegheze vânzarea indulgen¸telor în
Germania, pe nume Tetzel, fusese condamnat pentru cele mai josnice
fapte împotriva societ˘a¸tii ¸si împotriva Legii lui Dumnezeu; dar sc˘a-
pând de pedeapsa pentru crimele lui, a fost folosit pentru a împlini
planurile mercantile ¸si f˘ar˘a scrupule ale papei. Cu mare îndr˘azneal˘a,
el repeta cele mai v˘adite r˘at˘aciri ¸si relata pove¸sti miraculoase pentru
a în¸sela un popor ignorant, credul ¸si supersti¸tios. Dac˘a ar fi avut
Cuvântul lui Dumnezeu, ei n-ar fi fost am˘agi¸ti în felul acesta. Biblia
fusese ascuns˘a de ei pentru a-i ¸tine sub st˘apânirea papei, cu scopul
de a cre¸ste puterea ¸si bog˘a¸tia conduc˘atorilor ei ambi¸tio¸si (vezi John
C.L.Gieseler,
A Compendium of Ecclesiastical History
, p. 4, sec. I,
par. 5).
Când Tetzel intra într-un ora¸s, un sol mergea înaintea lui anun-
¸tând: „Harul lui Dumnezeu ¸si al sfântului p˘arinte este la por¸tile
voastre“. (D»Aubigne, b. 3, cap. 1). Iar poporul saluta aceste preten-
¸tii hulitoare ca ¸si când Însu¸si Dumnezeu ar fi coborât din ceruri la
ei. Aceast˘a negustorie infam˘a a fost instalat˘a în biseric˘a ¸si Tetzel,
urcând la amvon, ridica în sl˘avi indulgen¸tele ca fiind cel mai pre¸tios
[128]
dar al lui Dumnezeu. El declara c˘a, „în virtutea certificatelor sale
de iertare, toate p˘acatele pe care cump˘ar˘atorul ar fi dorit s˘a le fac˘a
dup˘a aceea aveau s˘a fie iertate ¸si nici poc˘ain¸ta nu mai era necesar˘a“
(
Idem
, b.3, cap.1). Mai mult decât atât, el îi asigura pe ascult˘atori
c˘a indulgen¸tele aveau putere s˘a-i mântuiasc˘a nu numai pe cei vii,
ci ¸si pe cei mor¸ti; c˘a în clipa când banii sunau pe fundul cutiei lui,
chiar atunci sufletul în favoarea c˘aruia se pl˘atise sc˘apa din purgato-
riu ¸si-¸si lua zborul spre ceruri (vezi K.R.Hagenbach,
History of the
Reformation
, vol. 1, p. 96).