Basic HTML Version
Desp˘ar¸tirea lui Luther de Roma
109
experien¸ta lui chinuitoare, când a c˘autat zadarnic prin umilin¸te ¸si
peniten¸te s˘a ob¸tin˘a mântuirea, ¸si i-a asigurat pe ascult˘atori c˘a a g˘asit
pacea ¸si bucuria numai întorcându-¸si privirile de la el ¸si privind prin
credin¸t˘a la Hristos.
Deoarece Tetzel continua cu nego¸tul ¸si cu preten¸tiile sale nele-
giuite, Luther s-a hot˘arât s˘a protesteze mai energic împotriva acestor
abuzuri strig˘atoare la cer. Curând i s-a prezentat ocazia. Biserica de
la castelul din Wittenberg avea multe moa¸ste care, la anumite s˘ar-
b˘atori, erau expuse înaintea poporului, oferindu-se o iertare deplin˘a
a p˘acatelor tuturor acelora care vizitau biserica ¸si f˘aceau spoveda-
nie. Ca urmare, în acele zile oamenii se îngr˘am˘adeau acolo în mare
num˘ar. Una dintre cele mai importante ocazii, S˘arb˘atoarea tuturor
sfin¸tilor, se apropia. Cu o zi înainte, Luther, unindu-se cu mul¸timea
care se îndrepta spre biseric˘a, a prins pe u¸s˘a o list˘a care con¸tinea 95
de teze împotriva înv˘a¸t˘aturii cu privire la indulgen¸te. S-a declarat
[130]
gata s˘a le sus¸tin˘a a doua zi la universitate, împotriva tuturor acelora
care ar fi dorit s˘a le atace.
Tezele au atras aten¸tia general˘a. Ele erau citite, recitite ¸si repetate
în toate p˘ar¸tile. La universitate ¸si în tot ora¸sul s-a produs o mare
agita¸tie. Prin aceste teze se ar˘ata c˘a puterea de a garanta iertarea
p˘acatelor ¸si îndep˘artarea pedepsei n-a fost niciodat˘a încredin¸tat˘a
papei ¸si nici unui alt om. ¸Si c˘a întreg planul acesta era o în¸sel˘atorie —
un vicle¸sug pentru a stoarce bani profitând de supersti¸tiile oamenilor
— un plan al lui Satana de a distruge sufletele tuturor acelora care se
încredeau în preten¸tiile lui mincinoase. De asemenea, se ar˘ata clar
c˘a Evanghelia lui Hristos este cea mai pre¸tioas˘a comoar˘a a bisericii
¸si c˘a harul lui Dumnezeu, descoperit în ea, este rev˘arsat f˘ar˘a plat˘a
peste to¸ti aceia care-l caut˘a prin poc˘ain¸t˘a ¸si credin¸t˘a.
Tezele lui Luther îi provocau la discu¸tie, dar nimeni n-a îndr˘aznit
s˘a primeasc˘a provocarea. Problemele pe care el le-a ridicat s-au
r˘aspândit în câteva zile prin toat˘a Germania ¸si în câteva s˘apt˘amâni
au f˘acut ocolul întregii cre¸stin˘at˘a¸ti. Mul¸ti catolici devota¸ti, care
v˘azuser˘a ¸si deplânseser˘a nelegiuirea care domnea în biseric˘a, dar
care nu ¸stiuser˘a cum s˘a opreasc˘a înaintarea ei, citeau propunerile cu
mare bucurie, recunoscând în ele glasul lui Dumnezeu. Ei sim¸teau c˘a
Dumnezeu pusese mâna s˘a opreasc˘a valul cople¸sitor de stric˘aciune
care izvora din scaunul Romei. Prin¸ti ¸si magistra¸ti se bucurau în