Basic HTML Version
110
Tragedia veacurilor
ascuns c˘a urma s˘a se pun˘a un control asupra acestei puteri arogante
care nega dreptul de a protesta împotriva hot˘arârilor ei.
Dar mul¸timile iubitoare de p˘acat ¸si supersti¸tioase se îngrozeau
când în¸sel˘aciunile care le lini¸stiser˘a temerile erau demascate. Ecle-
ziasticii, întrerup¸ti în lucrarea lor de a încuviin¸ta crima, v˘azându-¸si
primejduite câ¸stigurile, erau plini de mânie ¸si s-au unit s˘a-¸si sus¸tin˘a
preten¸tiile. Unii îl acuzau c˘a lucreaz˘a pripit ¸si cu patim˘a. Al¸tii îl
acuzau de încumetare, declarând c˘a nu era condus de Dumnezeu,
ci lucra din mândrie ¸si din exces de zel. „Cine nu ¸stie“, r˘aspundea
[131]
el, „c˘a un om rareori sus¸tine o idee nou˘a f˘ar˘a s˘a aib˘a aparen¸te de
mândrie ¸si f˘ar˘a s˘a fie acuzat c˘a d˘a na¸stere la certuri? De ce au fost
da¸ti mor¸tii Hristos ¸si to¸ti martirii? Deoarece ei p˘areau a fi ni¸ste dis-
pre¸tuitori mândri ai în¸telepciunii timpului lor ¸si pentru c˘a aduceau
nout˘a¸ti f˘ar˘a ca mai întâi s˘a primeasc˘a sfatul înv˘a¸t˘aturilor ¸si p˘arerilor
vechi“.
Apoi sus¸tinea: „Tot ce fac eu nu va fi îndeplinit prin în¸telepciune
omeneasc˘a, ci prin sfatul lui Dumnezeu. Dac˘a lucrarea aceasta este
de la Dumnezeu, cine o va putea opri? Dar dac˘a nu, atunci cine
o poate face s˘a mearg˘a înainte? Nu voia mea, nici a lor, ¸si nici a
noastr˘a s˘a se fac˘a; ci voia Ta, Sfinte Tat˘a, care e¸sti în ceruri.“ (
Idem
,
b. 3, cap. 6)
Cu toate c˘a Luther fusese mânat de Duhul lui Dumnezeu s˘a-¸si
înceap˘a lucrarea, nu urma s˘a o duc˘a mai departe f˘ar˘a lupte grele.
Repro¸surile vr˘ajma¸silor s˘ai, prezent˘arile denaturate ale planurilor
sale ¸si insinu˘arile lor nedrepte ¸si r˘aut˘acioase cu privire la caracterul
¸si motivele lui au n˘av˘alit peste el ca un ¸suvoi cople¸sitor; ¸si n-au
r˘amas f˘ar˘a efect. El avusese încredere c˘a frunta¸sii poporului, atât
din biseric˘a, cât ¸si din ¸scoli, se vor uni bucuro¸si cu el în eforturi
pentru reform˘a. Cuvintele de încurajare din partea celor din pozi¸tii
înalte îl inspiraser˘a cu bucurie ¸si n˘adejde. El v˘azuse deja în mod
vizionar o zi mai str˘alucitoare pentru biseric˘a ap˘arând la orizont. Dar
încurajarea se schimbase în repro¸s ¸si condamnare. Mul¸ti demnitari,
atât ai statului, cât ¸si ai bisericii, erau l˘amuri¸ti cu privire la adev˘arul
acestor teze; dar au v˘azut îndat˘a c˘a primirea acestor adev˘aruri va
fi înso¸tit˘a de schimb˘ari mari. A-i lumina ¸si a-i reforma pe oameni
însemna în realitate subminarea autorit˘a¸tii Romei, a opri mii de
¸suvoaie care acum curgeau în tezaurul ei, ¸si în felul acesta reducerea
extravagan¸tei ¸si luxului conduc˘atorilor papali. Mai mult decât atât, a-