Luther înaintea Dietei
139
Carol însu¸si, la aceast˘a propunere mâr¸sav˘a, a spus: „Chiar dac˘a
onoarea ¸si credin¸ta ar fi alungate din toat˘a lumea, ele trebuie s˘a-¸si
g˘aseasc˘a refugiul în inimile prin¸tilor“. (
Idem
, b.7, cap.9). El a fost
apoi îndemnat de cruzii du¸smani catolici ai lui Luther s˘a procedeze
cu el a¸sa cum a procedat Sigismund cu Huss — l˘asându-l pe mâna
bisericii; dar, amintindu-¸si scena în care Huss în adunare public˘a,
ridicându-¸si lan¸turile, îl acuz˘a pe monarh pentru c˘alcarea jur˘amântu-
lui, Carol al V-lea a declarat: „Nu doresc s˘a ro¸sesc ca Sigismund“.
(L»enfant, vol. 1, p. 422)
Cu toate acestea, Carol respinsese în mod deliberat adev˘arurile
prezentate de Luther. „Sunt ferm hot˘arât s˘a urmez exemplul înainta-
¸silor mei“, scria monarhul. (D»Aubigne, b.7, cap.9). El s-a hot˘arât s˘a
nu p˘ar˘aseasc˘a drumul obiceiului mo¸stenit nici chiar pentru a merge
pe c˘aile adev˘arului ¸si ale neprih˘anirii.
[164]
Pentru c˘a p˘arin¸tii lui fuseser˘a astfel, ¸si el dorea s˘a sus¸tin˘a papa-
litatea, cu toate cruzimile ¸si corup¸tia ei. Luând aceast˘a pozi¸tie, el
refuz˘a s˘a primeasc˘a o alt˘a lumin˘a mai mare decât aceea pe care o
primiser˘a p˘arin¸tii s˘ai ¸si s˘a îndeplineasc˘a vreo datorie pe care ei nu o
îndepliniser˘a.
Sunt mul¸ti în zilele noastre care se ¸tin de obiceiurile ¸si de tra-
di¸tiile p˘arin¸tilor lor. Când Domnul le trimite o lumin˘a mai mare, ei
refuz˘a s˘a o primeasc˘a, pentru c˘a, nefiind dat˘a p˘arin¸tilor lor, n-a fost
primit˘a de ace¸stia. Noi îns˘a nu st˘am pe aceea¸si pozi¸tie pe care au stat
¸si p˘arin¸tii no¸stri; ca urmare, atât datoriile, cât ¸si r˘aspunderile noastre
nu sunt acelea¸si cu ale lor. Noi nu vom fi aproba¸ti de Dumnezeu dac˘a
privim la exemplul p˘arin¸tilor no¸stri pentru a ne stabili datoria, în
loc de a cerceta cuvântul adev˘arului pentru noi în¸sine. R˘aspunderea
noastr˘a este mai mare decât a fost aceea a înainta¸silor no¸stri. Noi
suntem r˘aspunz˘atori pentru lumina pe care ei au primit-o ¸si care
ne-a fost dat˘a ca mo¸stenire, dar mai suntem r˘aspunz˘atori ¸si pentru
acea lumin˘a mai mare care str˘aluce¸ste peste noi din Cuvântul lui
Dumnezeu.
Hristos spunea iudeilor necredincio¸si: „Dac˘a n-a¸s fi venit ¸si nu
le-a¸s fi vorbit, n-ar avea p˘acat; dar acum n-au nici o dezvinov˘a¸tire
pentru p˘acatul lor“. (
Ioan 15, 22
). Aceea¸si putere divin˘a vorbise ¸si
prin Luther împ˘aratului ¸si prin¸tilor germani. ¸Si pe m˘asur˘a ce lumina
se rev˘arsa din Cuvântul lui Dumnezeu, Duhul S˘au st˘aruia pentru
ultima oar˘a pe lâng˘a mul¸ti din adunarea aceea. A¸sa cum Pilat, cu