Basic HTML Version
158
Tragedia veacurilor
Dar nici Satana nu era inactiv. A încercat ceea ce încercase ¸si
cu alte mi¸sc˘ari reformatoare — s˘a-i am˘ageasc˘a ¸si s˘a-i distrug˘a pe
oameni, oferindu-le o contrafacere în locul lucr˘arii adev˘arate. A¸sa
cum în primul secol al bisericii cre¸stine au fost hristo¸si mincino¸si,
tot astfel s-au ridicat profe¸ti mincino¸si ¸si în secolul al XVI-lea.
Câ¸tiva b˘arba¸ti, profund afecta¸ti de fr˘amântarea din lumea reli-
gioas˘a, ¸si-au închipuit c˘a au primit descoperiri deosebite din ceruri
¸si au pretins c˘a au îns˘arcinarea divin˘a s˘a duc˘a pân˘a la des˘avâr¸sire
Reforma care, declarau ei, fusese doar slab început˘a de Luther. În
realitate, ei nu aduceau la îndeplinire lucrarea pe care el o f˘acuse.
Ei au respins marele principiu care era chiar temelia Reformei, ¸si
anume Cuvântul lui Dumnezeu este regula de credin¸t˘a ¸si practic˘a
îndestul˘atoare, ¸si în locul acestei c˘al˘auze care nu gre¸se¸ste, au pus
standardul schimb˘ator ¸si nesigur al propriilor sentimente ¸si impresii.
Prin îndep˘artarea Cuvântului care arat˘a r˘at˘acirea ¸si minciuna, a fost
deschis˘a pentru Satana calea de a st˘apâni min¸tile oamenilor dup˘a
buna lui pl˘acere.
Unul dintre ace¸sti profe¸ti pretindea c˘a a fost instruit chiar de
îngerul Gabriel. Un student care s-a unit cu el ¸si-a p˘ar˘asit studiile,
afirmând c˘a fusese înzestrat de Dumnezeu Însu¸si cu în¸telepciunea
de a explica Cuvântul S˘au. Al¸tii care erau în mod natural înclina¸ti
spre fanatism s-au unit cu ei.
[187]
Manifest˘arile acestor fanatici au produs o mare fr˘amântare. Pre-
dicarea lui Luther îi trezise pe oamenii de pretutindeni s˘a simt˘a
nevoia Reformei, dar acum unele persoane cu adev˘arat sincere erau
r˘at˘acite de sus¸tinerile noilor profe¸ti.
Conduc˘atorii mi¸sc˘arii s-au dus la Wittenberg ca s˘a-¸si sus¸tin˘a
ideile lor înaintea lui Melanchton ¸si a colaboratorilor s˘ai. Ei spuneau:
„Suntem trimi¸si de Dumnezeu s˘a-i înv˘a¸t˘am pe oameni. Am avut
conversa¸tii intime cu Domnul; ¸stim ce se va întâmpla; într-un cuvânt,
suntem apostoli ¸si profe¸ti ¸si facem apel la dr. Luther“. (
Idem
, b.9,
cap.7)
Reformatorii erau uimi¸ti ¸si încurca¸ti. Aceasta era o astfel de
situa¸tie cum nu mai întâlniser˘a niciodat˘a mai înainte ¸si nu ¸stiau
ce cale s˘a aleag˘a. Melanchton spunea: „Sunt cu adev˘arat în ace¸sti
b˘arba¸ti ni¸ste spirite extraordinare; dar ce fel de spirite? Pe de o parte
s˘a ne ferim a stinge Duhul lui Dumnezeu, pe de alt˘a parte s˘a nu fim
r˘at˘aci¸ti de spiritul lui Satana“. (
Idem
, b.9, cap.7)